Vizita lui Cuza pe 5 februarie 1859: “Nicăieri nu am fost primit așa de bine ca la Focșani!”

Primirea domnitorului Cuza la Focșani într-un tablou realizat de pictorul focșănean Vasile Pascu

Miercuri, 5 februarie 2020, se împlinesc 161 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a vizitat Focșanii în calitate de domnitor fiind primit cu mare fast și găzduit peste noapte în casele boierilor Dăscălești, cele mai frumoase din tot orașul. Casele Dăscăleștilor se aflau pe locul unde se înalță astăzi Școala Gimnazială “Anghel Saligny”, unitate de elită a orașului nostru în care studiază astăzi peste 1200 de copii focșăneni. În cadrul proiectului #PovestimFocșaniul, Asociația “Eu, tu și ei” va susține cu această ocazie o activitate de lectură la biblioteca școlii în care le va vorbi copiilor despre vizita domnitorului la Focșani și mărturiile rămase în oraș din epoca Unirii. Totodată, în prezența copiilor va fi vernisată și expoziția de fotografie “Chipurile Unirii” realizată cu ocazia lansării volumului de cercetare “Elita Unionistă din Focșanii. Istorii. Destine. Patrimoniu.”, publicată cu ocazia aniversării Unirii Principatelor de către publiciștii focșăneni Silvia Vrînceanu și Dan Nichita. Copiii vor putea vedea chipuri ale unor patrioți focșăneni care au făcut faimă orașului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la Unirea din 1918.  Expoziția va fi itinerată în mai multe instituții școlare până la începutul lunii iulie, când aniversăm Unirea administrativă a Focșanilor Munteni cu Focșanii Moldovei. Activitatea de la Școala Gimnazială “Anghel Saligny” coincide în mod fericit cu Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI 2020), ocazie cu care voluntari – povestași ai Asociației “Eu, tu și ei” vor citi împreună cu copiii. 

Cum a fost primit Domnul Unirii la Focșani 

Hora Unirii, tablou realizat de pictorul focșănean Vasile Pascu, expus în holul central al Colegiului Unirea.

Publicistul focșănean I. M. Dimitrescu, care era şi directorul Prefecturii județului în anii 1930, ne-a lăsat în lucrarea „Însemnări cu privire la oraşul Focşani” singura mărturie focșăneană despre atmosfera în care focșănenii l-au primit pe Domnul Unirii, în ziua de 5 februarie 1859. Publicăm în continuare textul așa cum ni l-a lăsat autorul. 

“Cuza Vodă, după îndoita alegere, ca domn al ambelor principate, mergând spre București, în această calitate, a trecut prin Focșani în ziua de 5 februarie 1859. I s-a făcut de către focșăneni o primire împărătească. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea domnitorului s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă şi în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, împodobite cu verdeaţă şi înfăşurate în pînză tricoloră. Câteva sute de felinare, improvizate în grabă, nenumărate ceaune cu smoală, păcură şi seu erau aşezate pe uliţi, pentru a se aprinde feeric oraşul, în noaptea aceea de 5 februarie 1859. S-au mai ridicat în oraş mai multe piramide acoperite cu crengi de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli a comunei din vremea aceea s-au cheltuit 6000 de lei cu primirea Domnitorului. (…) Mai în toate casele particulare s-au abordat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toată noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. 

Portretul lui Alexandru Ioan Cuza realizat de Constantin I. Stăncescu

Cum erau îmbrăcați focșănenii

Din nişte însemnări, ce le păstrez de multă vreme, de la un martor ocular al acelei primiri domneşti, se spune că la bariera oraşului era lume câtă frunză şi iarbă. Un tablou pitoresc şi variat se înfăţişa privirii martorului meu. Frumoase doamne din înalta societate focşăneană în fruntea cărora stătea Ilenuţa Bontăşoaia, «icoană într-un altar s-o pui», îmbrăcate în toaletele cele mai elegante, scumpe şi luxoase ale vremii. Tinerii boieri «bonjuriştii» în costume de carbonari ai Apusului. Negustorii, în frunte cu deputatul lor din Divanul ad-hoc al Moldovei, Gheorghe Ilie Mititelu, în anterie cenușii sau negre cu șepci, alții în dimii, giubele etc. Pitorescul devine şi mai atrăgător, când apar boierii mai bătrâni, ca Gavrilă Stamatin, în costumul după moda turcească, cu antreu mare şi işlic. Prostimea în haine împestriţate. Mulţi mai aveau încă mondire şi şepci, rămase de la soldaţii împărăteşti, din ultima ocupaţie rusească, de la 1854. Negustorii mai mici şi breslaşii din Tăbăcari, în şube, caţaveici şi scurteici de un albastru închis, cu găitane, pantaloni largi, cu creţuri, după moda balcanică. Jupânesele lor, legate la cap şi îmbrăcate în scurteici verzi şi roşii deschis, cu frumoase şi bogate blăni de vulpe. Atâta amestec de vestminte și podoabe, care puneau într-un contrast izbitor influențele pe care le primise societatea românească, când de la unii, când de la alții.

Nici Moș Ion Roată nu a lipsit

Moș Ion Roată și Cuza, într-un tablou de epocă

Un grup mai răzleţ de ţărani, de la câmp şi alţii care purtau atunci ca şi în vremea lui Burebista, acelaşi vestmânt şi podoabe ale pământului nostru, ţăranii din Vrancea, în frunte cu Moş Ion Roată, ales deputat în Divanul Ad-Hoc. Un alt amănunt, care-l dețin de la domnul Emanoil Cardas, cronicarul zilei, este acela că în fața casei boierului Lipan se ridicase o tribună în care stăteau dregătorii târgului și elita focșăneană, boierii de la București și din Iași, veniți întru întâmpinarea Domnului. Prostimea, ca întotdeauna. și copiii erau din când în când țiștuiți de către dorobanți, care țineau ordinea gonindu-i acasă, să nu înghețe, căci era cam frig în ziua aceea.

Cuza a făcut un popas de inimă la Mărășești

Sosirea Domnului întârzia şi lumea, mai ales duducele, îmbrăcate în toalete subţiri, îngheţaseră de frig. Gurile rele şopteau în mare taină că Domnitorul s-ar fi oprit la Mărăşeşti, la curtea boierului Costin Catargiu, care avea pe lângă el pe prea frumoasa lui fată, Nataliţa Catargiu. Deşi Costin Catargiu fusese temutul prigonitor al unioniştilor, Cuza Vodă, în mijlocul acestei sărbători obşteşti, bun şi generos cum era, l-a iertat şi s-a oprit în curtea lui. Cine ştie dacă la această împăcăciune, n-a contribuit şi frumoasa lui fată?…!

Antiunioniștii au stat închiși în casă

La apariţia Domnului, lumea a izbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta de la Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau «Hora Unirii» şi un imn al vremii «Timpuri de Mărire». Valuri de flori s-au revărsat asupra Domnului, care s-a coborât din diligenţă. I s-au făcut onorurile obișnuite, prezentările. La tribună s-a întreţinut cu dregătorii târgului, doamnele, prietenii şi deputaţii din Divanul ad-hoc: Chirilă Ciocârlie, Costache Cotescu și alții. A mers apoi în oraş cu alai mare. Toată lumea era în sărbătoare. Când a trecut alaiul pe la casa lui Iordache Pruncu, unde este astăzi liceul de fete (Colegiul Național Al. I. Cuza), porţile curţii, înconjurate cu ziduri, erau închise. Satrapul judeţului Putna de la 1848 şi de la alegerile pentru divanurile ad-hoc stătea zăvorât şi ascuns dincolo de ziduri, purtându-și prin camerele întunecoase nostalgia zilelor când fusese atotputernic şi neputincios totuşi, să oprească în loc curgerea vremii. Blestemat de neamul întreg, praful s-a ales de el şi de toţi ai lui. 

Unde s-a jucat Hora Unirii?

Ajungând alaiul la hotar, prin dreptul poştei (Azi Muzeul Unirii), unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit din nou. S-a coborât şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar, pe Moldovean şi pe Muntean. Le-a spus că-s fraţi şi să se îmbrăţişeze, ceea ce au şi făcut. Apoi a dat poruncă: fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice superiorilor, că de azi înainte şi pe vecii vecilor Domnitorul Principatelor Unite a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. Alaiul a mers în centrul oraşului, “La podu di chiatră”, unde, în faţa prăvăliei lui Căloiu, ulterior cafeneaua “Napoleon” au jucat cu toţii “Hora Unirii”.

Cuza a fost găzduit la boierii Dăscălescu, unde a doua zi a primit în audiență o mulțime de lume, se zice și pe Moș Ion Roată. Părăsind orașul, când a ajuns în București, Cuza Vodă a mărturisit că nicăieri nu fusese mai bine primit ca la Focșani.”

S-ar putea iți placă și:
Tags: , ,

Articole similare

Menu
pin-up casino giris
plinko oyna
biabet giris
betwild giris
pin up giris
casinomilyon
Pinco Guncel Giriş
plinko casino
plinko romania
cashwin giris
rexbet giriş
biabet giris
alev casino
cashwin
kingbetting giris
betwild giris
slot city