Recent, Arhivele Naționale, printr-un proiect cofinanțat de A.F.C.N., a lansat un site cu imagini de arhivă, memoriipesticla.ro, axat, în special, pe cele cu încărcătură istorică din perioada interbelică. Una dintre acestea, intitulată Protestul viticultorilor din regiunea Vrancea, are ca dată un an cert- 1932, dar apare cu o localizare sub semnul întrebării: Panciu?. Interesant e faptul că, dacă iei aminte la organizatorii protestului, pancartele ar sugera că aceștia ar fi asociați la Societatea Viticolă, un sindicat consacrat în domeniu, din localitățile Urechești și Palanca, sau Terchești și Dragosloveni, județul Râmnicu Sărat, deci nu din Vrancea care, oricum, nu era încă județ. Județul pe atunci care avea capitală Focșaniul se numea Putna. Mesajele transmise guvernului sunt:
Jos Spirtul! Vrem delimitarea podgoriilor de deal sau Cerem dreptatea! Scăpați-ne de spirtul de bucate! Scăpați-ne de hibrizi.
În perioada interbelică Focșaniul era centrul mișcării viticole de la nivelul țării și aici se țineau cel mai adesea întâlnirile importante din domeniu. Asta se întâmpla nu doar din cauza suprafeței mari cultivate cu viță de vie aici, ci și pentru că mai toți politicienii locali cu putere erau și mari proprietari sau producători și comercianți de vin. Vorbim de persoane influente și în politica națională, gen N. N. Săveanu, Nicolae Chirculescu, Constantin Tătăranu, liberali, Ștefan și Nicușor Graur (PNȚ), șamd.
Ceea ce ne indică cu certitudine că Focșaniul a fost gazda acestei mari întâlniri a viticultorilor sunt cele două clădiri din fundalul imaginii. Acestea sunt, dreapta- casa cu etaj în care funcționează cabinetul stomatologic al doctorului Flitman (s-ar fi aflat chiar în spatele bisericii Săpunari) și în dreptul căreia se află semnul pentru stație de trăsuri, și stânga- casa negustorului Constantin Neguț.
Fotografia este luată de undeva de pe clădirea Teatrului Maior Gheorghe Pastia, loc unde, de altfel, s-au desfășurat lucrările congresului viticol din duminica lui 17 ianuarie 1932. Sala teatrului “gemea de lume”, participau delegați din toată țara și invitați de seamă. Printre numeroșii vorbitori “cu greutate” se putea remarca prezența unui fost prim ministru, Artur Văitoianu (avea conac cu pivniță și o mică cramă la Odobești), avocatul și scriitorul Ion Alexandru Vasilescu Valjean, toată floarea politică locală, deputați, foști prefecți sau miniștri. Numele care dădea însă speranță viticultorilor că cererile lor vor fi luate în seamă era cel al jurnalistului deputat la acel moment, Pamfil Șeicaru. El va declara: Vă declar aci deschis că reforma conversiunii a vrut-o Regele care știe bine că nu se poate așeza pe chitanțele de bănci, ci scaunul domnesc trebuie să simtă pământul care e o masivă realitate. Citatul e extras din ampla relatare a evenimentului din ziarul Curentul din 19 ianuarie 1932, ziar aflat în proprietatea lui Pamfil Șeicaru.
Contextul era unul dificil pentru producătorii agricoli, erau anii crizei economice mondiale, dar și interne. Prețurile s-au prăbușit dramatic, mulți dintre viticultori devenind insolvabili în raport cu băncile creditoare. La acestea se adăuga politica de taxe și impozite, considerată împovărătoare, sau concurența neloială pe care o aducea producerea de băuturi alcoolice pe bază de spirt industrial, mult mai ieftin. Legile conversiunii, adoptate în acei ani, a avut ca rezultat reducerea datoriilor a celor din agricultură, scoțând pe mulți din ghearele falimentului. Cu toate acestea, multe din problemele ridicate la congresele de la Focșani, căci vor mai urma și altele ținute la noi, nu își vor găsi rezolvarea.
Casa unui medic dentist din perioada interbelică
Bernard Flitman a fost mulți ani lider al evreilor locali, militant pentru drepturile acestora întocmai ca și tatăl său, Iulius Flitman. Doi frați ai săi, Henric și Mozart, au absolvit gimnaziul Unirea din oraș. Participant la campania militară din 1913, Bernard Flitman s-a stabilit în oraș pe 1 februarie 1909. Avea studii terminate la Paris în 1900, completate la National Medical University Chicago, doctor în chirurgie dentară.
În 1913, pe fondul unor disputate lupte politice, e condamnat la 20 zile închisoare pentru calomnie, pedeapsă executată. Începând cu 1923, pentru un mandat, e consilier municipal PNL. Pe 20 martie 1926 primește medalia ”Crucea Meritului Sanitar”, clasa I, pentru larg concurs în opera de asistență și la combaterea bolilor contagioase. Fiind evreu, nu a scăpat de agresiunile antisemite, casa i-a fost atacată și geamurile sparte în două rânduri, în 1923 și 1925. Născut pe 25 decembrie 1877, căsătorit cu Sofia Grunberg din Focșani pe 8 iulie 1906, au avut un fiu, născut pe 4 iulie 1907 la Brăila. Acesta s-a botezat în 1937 trecând la religia creștină, luându-și numele Ioan Alexandru Flitman, în 1946 și-a schimbat din nou numele în Ioan Alexandru Cortea.
Relativ la proprietarii celui de-al doilea imobil surprins în fotografie, mai multe date și imagini despre familia lui Constantin Neguț și frumoasa lor casă în cartea lui Sorin Tudose, “Focșanii prin obiectivul unui fotograf, Franz X. Koroschetz”.
Povestea acestei imagini inedite din Piațeta Teatrului e asociată volumului II de cercetare al elitei locale, Elita Focșanilor Unirii. Istorii regăsite, semnat de Silvia Vrînceanu Nichita și Dan Nichita, pregătit pentru lansare anul viitor
Textul moțiunii adoptate de Congres
Podgoreni și agricultorii din județele Putna, Râmnicu Sărat și Tecuci, întruniți la Focșani în ziua de 17 ianuarie 1932, pentru a discuta legea conversiunii datoriilor, au ascultat și doleanțele delegaților de proprietari urbani, și sfaturile negustorești. Cu toții, într-un singur glas, aclamăm pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, cu un călduros elan de dragoste, de profund devotament și adâncă recunoștință pentru părinteasca grijă ce poartă supușilor Săi care găsesc în El sprijinul cel mai puternic pentru realizarea legii conversiunii datoriilor.
Găsim prilejul să aducem vii mulțumirii onoratului guvern și oamenilor politici, convinși că înfăptuirea legii conversiunii datoriilor este o imperioasă necesitate național socială. În calitatea noastră de podgoreni și agricultori cerem lărgirea legii de conversiune pentru a cuprinde pe toți debitorii agricoli, viticoli și pomicoli, și a nu se face nicio deosebire între aceste ramuri ale unui singur tot: Agricultura.
Se impun deci următoarele:
1) Suprimarea cotei de 75% venit agricol din globalul cerut de art. 2 al proiectului de conversiune. Acest criteriu de calcul excluzând de la asanare întreaga viticultură.
2) Reducerea tuturor creanțelor (capital, dobânzi, cheltuieli de judecată și urmărire) la toate categoriile de debitori agricoli, viticoli și pomicoli, cu cel puțin 50% plătibile în 30 ani cu o dobândă de cel mult 4% pe an, fără niciun sacrificiu, prin efectul legii.
3) Extinderea conversiunii din oficiu, prin efectul legii, până la 10 hectare.
4) Obligativitatea pentru creditor a conversiunii și a concordatului agricol la toate categoriile de debitori.
5) Debitorii agricoli care nu întrunesc condițiunile de a intra în conversiune, vor intra de drept în concordatul agricol.
6) Atât pentru conversiune cât și pentru concordat, justiția să constate numai dacă debitorul îndeplinește condițiunile cerute de lege. Această constatare rămâne obligatorie pentru creditori.
7) Toate datoriile proprietarilor rurali trebuie considerate agricole și trebuiesc să beneficieze, fără excepție, de avantajele legii.
8) Proprietarii a căror datorii au originea în exploatarea făcută pe cont propriu și care azi, din cauza crizei, și-au arendat vremelnic proprietățile, să beneficieze de lege. 
9) La evaluarea proporției dintre avere și datorie să se țină seama de întregul activ al debitorului ce solicită asanarea (inclusiv despăgubirile de război ce are de primit), căci cu întreaga lui avere a garantat aceste datorii. Asemeni să se admită garanțiile suplimentare ce, eventual, debitorul ar oferi. Iar la cererea părții debitoare activul și pasivul soției să poată forma un tot cu activul și pasivul soțului.
10) Chestiunea girurilor să se soluționeze astfel:
- a) Când acceptantul este agricultor, conversiunea sau concordatul să se opereze în persoana lui față de deținătorul poliței în momentul conversiunii, giranții fiind complet scoși din obligo.
- b) Când acceptantul nu este agricultor, iar girantul este agricultor, asanarea să se facă în persoana girantului dacă acceptantul a devenit între timp insolvabil.
- c) Când unul dintre codebitorii acceptanți este agricultor și unul neagricultor, ambii se vor bucura de beneficiul legii.
11) Toți proprietarii agricoli, viticoli și pomicoli, fără excepție, din zona frontului de război anume determinată prin jurnalele Consiliului de Miniștri din 17 ianuarie 1919 și 1922 să beneficieze de o conversiune obligatorie și de plin drept din momentul promulgării legii. Statul să achite despăgubirile de război tuturor dăunaților, prin preluarea asupra sa a unui cuantum de datorii egal cu despăgubirile de război ce debitorul solicitator al conversiunii ar avea de primit de la stat.
12) Să nu se omită că și proprietarii de terenuri agricole din raza orașelor trebuie să beneficieze de lege. (ziarul Curentul, 19 ianuarie 1932)
