Acropolele grecilor de la granița Vrancei cu Galațiul

De prin Vrancea, Proiectele Vrancea Altfel
Mausoleul imită templul zeiţei Nike de pe Acropole.
Mausoleul imită templul zeiţei Nike din Grecia

La nici 60 de kilometri de Focșani, la granița dintre județele Galați, Vaslui și Vrancea, între Tecuci și Bârlad, poate fi văzut unul dintre cele mai somptuoase palate ale aristocrației de odinoară, reședința ce a aparținut marilor bancheri de origine greacă Chrissoveloni. Cu o istorie de mai bine de 130 de ani, domeniul de la Ghidigeni sfidează timpul și, în ciuda stării de degradare în care se află, păstrează un farmec aparte. Supranumit “Palatul plăcerilor” pentru că oferea proprietarilor și invitaților lor foarte multe oportunități de petrecere a timpului liber, între care primul teren acoperit de tenis de câmp din Europa, piscină, dar şi o pistă de popice,  alături de un vast teren de vânătoare, domeniul de la Ghidigeni a intrat pe lista monumentelor istorice după revoluție iar proprietarii încearcă acum să găsească soluții de reabilitare după o lungă perioadă de degradare și mutilare.

Familia Chrissoveloni este originară din Bizanţ şi insula Chios, și a început să facă afaceri în Ţările Române, mai exact la Galați, în jurul anului 1848. Zanni Manolis Chrissoveloni, întemeietorul “dinastiei”, a deschis, la Galaţi, contoarul numit „Chrissoveloni Fils, maison d’exportation et de banque”, un birou de comerț care avea să devină începutul băncii Crissoveloni. Zanni Manolis Chrissoveloni și aproape toți descendenții săi, între care Nicholas Z. Chrissoveloni, Leon Z. Chrissoveloni, Styrge L. Chrissoveloni, Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni şi Nicolae (Nicky) Jean Chrissoveloni, s-au ocupat cu afacerile, băncile lor având sucursale și în străinătate, inclusiv la Paris și New York.

I-au găzduit pe regale Ferdinand și Regina Maria

Potrivit documentelor publicate în monografia localității, semnată de bibliotecarul Mihaela Gudană, domeniul de la Ghidigeni a fost cumpărat în anul 1879, de la Dimitrie Mavrocordat, de Nicolas Crissoveloni, care a construit pe domeniul boieresc o şcoală, ce funcţionează şi astăzi, biserica din sat, palatul şi anexele sale de pe malul rîului Bârlad. “Construit pe două nivele, în stilul academismului francez, arhitectura palatului aminteşte şi de originea elenă a proprietarului. Acest edificiu, deşi cu o volumetrie simplă a elevaţiei zidurilor, reuşea să impresioneze printr-un ritm vertical asigurat de acoperişurile prismate, înalte şi mansardate sugerând bastioane medievale dacă articularea alertă a plasticii decorative a faţadelor nu ar dizolva parţial severitatea acestora.”, îl descrie Marius Mitrof în lucrarea ARHITECTURĂ ŞI SPAŢIU PRIVAT. ANSAMBLUL CONACULUI DE LA GHIDIGENI publicat in revista Danubius.  Pentru că un palat nu este chiar ușor de întreținut, boierii au înființat în sat o fabrică de distilate din alcool, care era conectată cu linia ferată Tecuci-Bârlad, dar și una de conserve, de care localnicii își amintesc și astăzi cu nostalgie. Podul de fier și linia de cale ferată se mai păstrează și astăzi.

Regele Ferdinand, Regina Maria şi o suită de aristocraţi şi burghezi ai vremii erau în mod obișnuit oaspeţii de seamă ai petrecerilor fabuloase ţinute la palat. În timpul Primului Război Mondial, palatul a fost transformat în spital, unde Sybille Crissoveloni, soția englezoaică a lui Jean Crissoveloni, şi fiicele reginei Maria au lucrat ca infirmiere. Aici a fost înfiinţată Societatea de Ambulanţe Regina Maria, soția regelui Ferdinand îngriind răniții aduși de pe front de mașinile trimite de Jean Chissoveloni.

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Jean Chrissoveoni spune că bunicul său era un admirator sincer al reginei Maria. “În Primul Război Mondial, bunicul Jean a transformat acest palat într-un spital pentru răniţii de pe front. Din banii lui, a înfiinţat ambulanţele „Regina Maria“. Şi el mergea cu maşina, lua victimele de pe front, iar regina Maria şi Sybille erau  infiermiere la spital. În halate!”.

Sedus de bunul gust al Reginei și de dorința ei de a construit, în perioada când Cadrilaterul a aparţinut României, Jean Crissoveloni i-a oferit reginei un teren pe care avea să fie ridicat castelul de la Balcic. Moara Chrissoveloni se mai păstrează încă pe teritoriul statului bulgar.

Ce au făcut comuniștii în palat…

În anul 1948, domeniul Chrissoveloni de la Ghidigeni a fost naţionalizat de statul comunist și transformat în gospodărie agricolă de stat. Ulterior aici a fost înființată o şcoală pentru copii cu nevoi speciale. Sălile de clasă, cu băncile elevilor, dormitoarele, sălile de baie, se mai pot vedea și astăzi în camerele palatului. De-a lungul anilor, fosta reşedinţă a suferit numeroase vandalizări dar cu toate acestea a rămas în picioare. Pentru a opri degradarea, Jean Chrissoveloni, membru al familiei care s-a întors din străinătate pentru a recupera averea familiei, a reparat acoperișul așa încât degradarea a fost sistată, cel puțin pentru o vreme. Acesta a reușit să reabiliteze un alt palat al familiei, situat pe strada Lipscani din București, acolo unde funcționează celebra librărie Cărturești.

Vrancea Altfel scrie despre domeniul Crissoveloni după o vizită la palat unde ghid ne-a fost Viorel Prichi, angajat al familiei Crissoveloni, de loc din sat, foarte pasionat de istoria locală.

Viorel cunoaște foarte bine istoria familiei dar și toate ungherele palatului. El povestește cu mare placere istoriile locului. Pe vremea când aici funcționa IAS-ul comunal, spune că a avut privilegiul de a locui în camera folosită de regina Maria în timpul șederii sale la Ghidigeni. El ne-a fost ghid pe domeniul ce aparține acum firmei Imobiliara Chrissoveloni, așa cum se numea firma la începutul secolului trecut. Chiar dacă a fost supus timp de zeci de ani distrugerilor, arhitectura originală se păstrează, chiar dacă pe alocuri a fost acoperită de noi tencuilei. Viorel Prichi ne-a arătat tot ce a mai rămas neschimbat în palat, între care ornamente, monograme ale familiei, scara originală, marele șemineu zidit de comuniști dar și gurile secrete ale tunelului de evacuare, mascate cu ornamente din marmură. Camera ovală, special pregătită pentru oaspeții de seamă, mai păstrează încă din ornamentele originale. La fel și fosta bucătărie a palatului mai păstrează podeaua originală pavată cu gresie bicoloră.

Un monument grecesc pe domeniul Chrissoveloni

Dar poate cea mai impresionantă mărturie de pe uriașul domeniu este mausoleul familiei Chrissoveloni, supranumit Acropolele de la Ghidigeni, ridicat din blocuri mai de marmură albă întocmai ca templul zeiţei Nike de pe Acropole. Cei care au fondat domeniul au dorit să aibă o mică părticică din Grecia pe proprietatea lor și au ridicat aici un monument funerar care copiază agropolele de la poalele Atenei.

Mormintele de la subsol au fost profanate, dar uriașa construcție se mai păstrează și poate fi admirată pe un mic promotoriu ridicat între pădure și râul Bârlad care curge domol la poalele ei. Viorel Prichi spune că rămășițele părintești găsite acolo în perioada comunismului au fost aruncate în râu nemaifiind recuperate. Astăzi, maosoleul este un punct de atracție al zonei. Blocurile albe de marmură sunt însă mâzgălite vulgar de cei care ajung acolo, sfidând statutul de monument istoric a impunătoarei construcții.

Să sperăm că familia, sau poate autoritățile locale și cele județene își vor da mâna pentru a salva de la distrugere aceste mărturii ale trecutului iar palatul își va recăpăta șarmul de odinoară.

Îmbucurător este faptul că aici au început să se deruleze pe timpul verii ateliere de arhitectură iar palatul este vizitat adesea de amatorii de istorie și drumeții.

Merită să vă faceți drum până la Ghidigeni, cu siguranță vă veți întoarce cu impresii deosebit de plăcute. O plimbare pe vastul domeniu nu poate fi decât plăcută. Nu ratați o plimbare pe malul Bârladului pentru a vedea podul de fier, calea ferată care merge spre … nicăieri și superbul mausoleu. Dați de știre dacă v-a plăcut excursia.

(Text si foto Silvia Vrinceanu Nichita)

Iată ce scria Regina Maria, în cartea „Povestea vieţii mele”, despre prietenia ei cu Sybille Chrissoveloni, cea care era stăpâna palatului din Ghidigeni în timpul domniei ei:

„Jean Chrissoveloni, fratele Helenei, un tânăr foarte deştept, era însurat cu o englezoaică, Sybille Youell, care fîcea parte şi ea din cercul nostru. Firea ei adevărat anglo-saxonă, veselă, plină de avânt, fără făţărnicie, alcătuia un contrast încântător cu cumnata ei. Înaltă, bălaie, neobosită,, veselă, cu inima bună, spontană, avea o statură minunată şi tenul alb ca laptele; mişcările ei păreau pline de voiciune falnică şi toată fiinţa ei era pătrunsă de sevă şi de strălucită vitalitate. Dinţii ei erau albi şi sănătoşi şi râsul molipsitor; avea ochi căprui ca iazurile din munţi, iar nasul ei mic şi delicat avea vârful puţin ridicat în sus, în chip încântător. Farmecul ei era neîntrecut; Sybille era una din acele fiinţe care după cum spune vechiul cântec, trebuie să se fi născut într-o dimineaţă plină de soare. Era darnică, fără şiretenie, prea încrezătoare; dar cu tot belşugul bunurilor pământeşti, viaţa nu a fost întotdeauna bună cu Sybille. Când vedea că a fost înşelată sau păcălită, indignarea ei era ca a unui copil şi o arăta făţiş fără cuvinte. Sybille era una dintre fiinţele cele mai curate la gând şi o iubeam din toată inima”.

 

 

Podul de fier si calea ferată care se termină în pădure...
Podul de fier si calea ferată care se termină în pădure…
Eleganța scorojită a vechiului palat
La palat au loc ateliere de arhitectură
Sala de tenis acoperita a fost folosită și ca spital pentru răniți în primul război
Sala rotundă avea vedere spre apa Bârladului
Luminatorul original. Lustra a fost adăugată în perioada comunistă.
Fațada laterală are vedere către vechea piscină
Palatul numără peste o sută de încăperi
Mausoleul din lunca Bârladului

Intrarea în palat este protejată de Pan, zeu din  mitologia greacă veche, socotit drept protector al turmelor și al păstorilor, considerat drept inventatorul naiului. Pan avea o înfățișare ciudată, fiind jumătate om și jumătate animal.