Gara furată

De prin lume
Gara 1923
Gara 1923

O clădire martor a dezvoltării recente a orașului nostru. Ridicată ca și alte clădiri simbol –Ateneu, Teatru- ale orașului grație implicării și generozității personale a antreprenorului I.G. Cantacuzino care a pus la bătaie bani proprii pentru a finaliza construcția din care a ieșit aproape falit. Concepția proiectului 100% românească  plus aportul focșăneanului Anghel Saligny. Forța de muncă participantă, compozită, mulți italieni, germani, unguri din cauza deficitului forței de muncă specializate românești. A contribuit din plin la modernizarea orașului, B-dul Gării devenind artera cea mai modernă, dar și cea mai elegantă și folosită pentru promenadă. C a mărturie au mai rămas ca niște soldați credincioși doar castanii să stea de strajă …

Actul de naştere al Gării Focşani datează de la 1881, an în care la 10 mai România a devenit regat, iar la ceremonia de inaugurare din 14 octombrie ne-au făcut onoarea să participle  regele Carol I și regina Elisabeta.

Ce nu au reuşit cele două războaie mondiale şi cutremurele din cea mai activă zona seismică a României, ce nu au făcut nici măcar habotnicii comuniști locali care oricum puseseră la pământ mare parte din oraș, au înfăptuit fără nici un scrupul personaje ca Miron Mitrea, Necolaiciuc, Bucșaru, Marian Oprișan, Decebal Bacinschi, Corneliu Prunache și liota lor de executanți: dărâmarea clădirii de patrimoniu a Gării. Numele “naționale” amintite sînt în prezent la pușcărie sau se țin aproape de ea. Nume sinonime cu corupția. Complice le-a fost indiferența, nepăsarea, pasivitatea comunităţii vrâncene. Excepții mult prea puține. S-au invocat motive ridicole care astăzi  apar și mai bine tușate gen dezvoltarea traficului feroviar sau structura fragilă a construcției. La acea vreme un tren rapid făcea cursa Focșani-București de 200 km cu puțin peste 2 ore. Astăzi în mai bine de …3 ore. Cât despre gogorița cu creșterea traficului e de râs când realizezi că SNCFR e în pragul falimentului, sau de plâns, dacă o privești din perspectivă economică. Ca dovadă, structura gării din Rîmnicu-Sărat, gară soră cu cea din Focșani, e în picioare neafectată, e bine mersi. Concluzia? Toată operațiunea a fost premeditată cu multă rea-credință…

Miza ? Tocarea de bani  europeni prin proiectul Phare.Circa 6 milioane de euro doar clădirile. Rețeta folosită: cea clasică. Firme dubioase, de partid, încredințări directe pe ochi frumoși  apoi  anulate, licitații frauduloase contestate în instanță, tacâmul cunoscut  de malversațiuni. Rezultatul? O construcție nefinalizată deși a fost lansată cu pompă de însuși dl Adrian Năstase în timpul campaniei electorale pe cînd se visa președinte, în decembrie 2004. Așa se scrie istoria, fiecare gară cu fondatorul ei. O construcție care nu se leagă, urbanistic, în nici un fel de oraș. O construcție aflată în mijlocul unei zone căzute pur și simplu. Alăturări inestetice de obosite paralepipede tip, comuniste, cu un altul supraînălțat și kitchios.  O măgăoaie din panouri plasticate și sticlă mată, nefuncțională, îmblânzită de o piață uscată, din pavele, ce se vrea asortată prin banalul mobilier urban. Brâul de castani ce brăzda  și unea într-o panglică verde odată orașul se oprește  brusc, amputat  pe vecie, și privește neputincios la grandomana ctitorie.

Gara demolată a Focșaniului este unul dintre obictivele supuse atenției publice în cadrul Turului marilor tunuri, eveniment anticorupție organizat sâmbătă, 27 februarie 2016, de către portalul de bună guvernare RomâniaCurată.ro, având ca parteneri locali Asociația de Tineret „Eu, Tu și Ei”, Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Mediului „Accord”. 

 

One thought on “Gara furată

  • Sunt un nostalgic al acestei gari. Ar fi putut fi o poarta de intrare turistica al judetului. Mare prostie au facut cei ce au „europenizat”, asa cum inteleg multi acest proces devenit cliseu pentru multi ipocriti ai lumii noastre!

Comments are closed.