De prin Vrancea

Nea Teo: jupînul de la Finanțe

Teodor Pavel

Teodor Pavel

Teodor Pavel

Recent a ieșit la pensie. Cu o prea mare discreție, semn că o generație întreagă a fost trasă pe linie moartă. Este generația lupilor tineri ai ultimilor ani ai comunismului și ai primilor profitori ai tranziției, care s-au ridicat pe fondul aşa numitului „capitalism de cumetrie”. Nici o credință, nici o ideologie nu s-a lipit de ei decât cea dată de putere, de bani. Ei au devenit prototipul omului politic post-revoluție.

Încă din zilele lui decembrie 89 îl regăsim pe Nea Teo în structura Biroului Executiv al Frontului Salvării Naționale, cu continuarea firească și în CPUN. După primele alegeri din mai 90, guvernul Petre Roman îl numește pe Teodor Pavel ca primul prefect al județului Vrancea. Iată o primă declarație în această calitate, ce prefigurează politica de rapt ce va urma: “Am fost și voi rămîne un incoruptibil. Cu atât mai mult pe timpul mandatului de prefect, considerînd ca salariul răsplătește cu prisosință munca depusă.”

Aproape imediat, Prefectul îl numește primar al Focșaniului pe cumătrul său Toader Pantazică și, împreună, alcătuiesc primul pol de putere la nivel județean. Alianța senatorilor FSN, Giurgea – Dinu, împing în afara jocului politic această echipă doar după un an de zile, culminând chiar cu excluderea din FSN. În acest joc au apărut pentru prima dată si soldații Oprișan și Cătălin Popescu. De atunci a fost șeful controlului fiscal în Vrancea. Bun cunoscător al legii, om cu o inteligență remarcabilă și cu o personalitate puternică, a reușit de multe ori să împiedice transformarea instituției finanțelor într-una eminamente de partid, în ciuda cerbiciei în acest sens manifestată de lăcomia și servilismul infinit al unor directori generali care au făcut rocadă la vârful instituţiei. A speculat în interes propriu multe din lacunele sau posibilitățile oferite de legi dar a încercat să și oprească din abuzurile îndreptate împotriva celor care nu conveneau sistemului. Este un om al timpului său și bine ar fi dacă ar împartăși din cele ce a văzut și aflat. Dacă ar fi rămas mai mult timp prefect, cu siguranță jocul politic s-ar fi desfășurat în cu totul alte coordonate. Merită subliniat totuşi că şi din pricina unor asemenea oameni ce s-au prerindat pe la putere, dorim acum, la 23 de ani de la revoluţie, VranceaAltfel.