Nevoia de dialog și dezbatere

De prin lume, De prin Vrancea

ue2În goana existențială de zi cu zi nu mai avem timp să ne ascultăm unii pe alții, darămite să mai și să învățăm de la semenii noștri. Sîntem prea grăbiți înspre atingerea scopurilor noastre, sîntem prea preocupați, devorați chiar, de problemele noastre. Timpul nu prea are răbdare cu noi, dar nici noi nu prea luăm aminte la trecerea lui. Ne informăm în fugă, ne formăm impresii superficiale, pentru ca, mai apoi, să le transformăm în convingeri ferme de la care nu mai abdicăm. În tot acest vârtej care ne înconjoară și care, ineluctabil, ne prinde în ghearele lui, cu greu mai poți discerne binele de rău, cu greu se mai distinge ceea ce e cu adevărat important de redundantul înșelător,cu greu se mai decelează informația curată și exactă de torentele propagandistice manipulatoare.

Brexitul e ultimul exemplu. Valuri de minciuni interesate au fost aruncate în spațiul public și rezultatul, pe care nimeni nu l-a prorocit sau bănuit, îl știm. Marea Britanie este acum în afara UE, iar conseicințele asupra emigrației românești încă nu le cunoaștem. UE însăși e într-un moment în care trebuie să se redefinească. E asaltată de demonii naționalismului rudimentar-noua modă în politică-, iar noi uităm adesea de cele două războaie mondiale odioase care au avut loc doar la două generații distanță de noi, de cauzele lor care au rezidat tocmai în bețiile naționale de orgoliu și putere. Și cine uită istoria riscă s-o repete.

Dar despre ieșirea Greciei din UE? Grexit-ul? A fost un război ideologic în toată regula în care subiectul corupției endemice și sistemice grecești a fost în mare măsură eludat. Și ADN-ul elen are atîtea în comun  cu al nostru încît ar trebui să ne dea mai mult de gândit la ce s-a întâmplat la prietenii noștri tradiționali. La greutatea cu care o țară balcanică asimilează valorile civilizației occidentale. Și acolo naționalismul a ținut loc de orice analiză lucidă și pertinentă.

Și noi? Nici o discuție serioasă despre problemele reale ale emigrației românești, despre ce ar fi de făcut ca românii să se întoarcă în număr cât mai mare acasă. Ba chiar se constată o hulire, o înfierare în masă a celor veniți de la Bruxelles ca să preia frâiele guvernării cînd, după tragedia Colectiv, politrucii locali au dat bir cu fugiții. Nu prea ne plac tehnocrații, să fie la mijloc vreun ecou al strigătului patriotico-muncitoresc de acum 26 de ani, Noi muncim noi nu gândim, sau, de ce nu, al îndemnului bâto-mineresc, mobilizatorul apel de luptă, Moarte intelectualilor. Cum să nu ne plece doctorii cînd noi votăm cu drag și spor primari penali și politicieni venali.

Dar bățoșenia intolerantă și stridentă afișată în cazul refugiaților pe care noi nici nu i-am văzut la față? Ei nu au nevoie de ajutorul nostru, să-și vadă de treburile și de disperarea lor, dacă le dă Germania bani, să le dea de la ei, să nu care cumva să ne afecteze pe noi. Când i-am invadat noi, după 2001, cu tot cîrdul de hoți în frunte era vorba doar despre exercitarea unui drept istoric.Ei, europenii, erau obligați să ne primească, prea îi apăraserăm secole în șir de turcii invadatori și acum  le-a venit rândul să plătească. Un moment care a devoalat subțirimea epidermei europene chiar și la nivelul elitei a fost atunci cînd romul Romulus Mailat a oripilat întreaga Italie prin crima sa asupra unei femei italiene și când un intelectual subțire specializat în lucrările Congresului 14 al PCR, întâmplător la acea oră ministru de externe, dar prieten la pertu cu romul vrâncean Mitică Argint, a propus ca rezolvare a situației ivite…

„acești oameni care comit astfel de fapte (precum cele de care este acuzat Mailat) nu trebuie trimiși în regim de celulă, cu televizor (…), ar trebui puși la muncile cele mai dure si formate, probabil, batalioane din alea disciplinare”.  Curat European.

Sîntem la marginea UE și asta se vede în comportamentul nostru. Important e însă ce trebuie să facem ca să devenim buni europeni, ca să fim cetățeni UE. Altfel, multe întrebări, multe neliniști, îngrijorări legitime. Viitorul nu mai e trecutul ce trebuia să fie.

Pentru a căuta un răspuns la o parte din multiplele probleme ce frământă lumea europeană cu reflexiile de rigoare în cea românească, pentru a afla informații cît mai diverse despre politica dar și modul de a se face politică în UE, Asociația de Tineret “ Eu, tu si ei ” vă invită sîmbătă 24 septembrie, orele 11, Ateneul Popular,  la întâlnirea cu domnul Ovidiu Nahoi, reputat jurnalist pe teme europene.

Parteneri ai evenimentului:

-Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia, prin amabilitatea dlui director Valentin Gheorghiță

-S.C. CONTLIV Expert SRL Focșani, prin amabilitatea dlui Liviu Macovei

-Ziarul de Vrancea, prin amabilitatea dlui director Corneliu Condurache

Lasă un răspuns