În cartea despre elita unionistă focșăneană ce urmează să apară în cadrul proiectului #PovestimFocșaniul, un capitol le este dedicat celor doi veritabili eroi, tată și fiu, căpitanul Nică Șonțu și maiorul George Șonțu. În afară de detalii biografice noi și interesante, de numele lor se leagă și două case boierești, una în Focșanii Munteni și una în Focșanii Moldovei, ridicate la începutul secolului19, în care au locuit și cei doi. Vă vom oferi o reconstituire a celei de pe Plevnei, iar legat de cea de-a doua, cercetarea noastră i-a stabilit locația. Ca o avanpremieră, dl Florin Dârdală mai scoate la suprafață și alte detalii. (Vrancea Altfel)

După cum știm, în orașul Focșani există poziționată între strada Cuza Voda și strada Măgura una dintre cele mai vechi artere stradale din urbea noastră, denumită neîntrerupt în acest fel, strada Maior Șonțu. Cu excepția străzii Mare a Unirii, veche și ea, dar azi dispărută în ceea ce privește vechiul ei traseu, strada Maior Șonțu a primit acest nume ilustru imediat după jertfa marelui Erou focșănean în bătălia de la Grivița din 30 august 1877 (stil vechi). La parastasul de un an de la moartea lui George, la slujba efectuată la Catedrala Sf. Ioan din centrul orașului, sora lui, Elena, prin mariajul dintâi devenită Zălaru, și prin cea de-a doua căsătorie Boteanu, aproape a înnebunit de durere. Atunci autoritățile locale, sensibilizate și de această atmosferă, au decis fără întârziere ca șoseaua ce se desprinde din actuala stradă Cuza Vodă, de lângă Biserica Catolică și până la ieșirea din Focșani, spre Suraia, să se intituleze șoseaua Șonțu, printre altele și pentru că aici, în intersecția actuală a străzii Măgura cu Comisia Centrală, se afla casa în care a crescut cel care și-a oferit printre primii viața, atunci când a fost cu adevărat nevoie, adică Războiul de Independență a României. Locuința veche a familiei Șontu se situa pe strada Plevnei, în apropierea Bisericii Sfinților Împărați, mai cunoscută drept Capela Militară sau Biserica Garnizoanei, dar Nicu Șonțu, părintele lui George, a plecat din acest loc, după ce s-a căsătorit cu Zoița Duculeasa și s-a mutat la socri, o cunoscută pe vremuri familie Duca, cu domiciliul în partea de început a străzii Măgura. Aici au venit pe lume George, în 1841, și Elena câțiva ani mai târziu. În anul 1867, Elena era deja căsătorită cu un anume Zălaru, iar din căsnicie a venit pe lume o fată Evcharia sau Eftaria, probabil botezată așa după vreun sfânt mai puțin cunoscut azi. Căsnicia doamnei Șonțu cu Zălaru nu a funcționat, astfel că a divorțat, încurajată în acest sens de mama sa Zoița. Tatăl, Nicu Șonțu, nu-i mai putea fi alături, întrucât era decedat încă din anul 1866. Așa că la jertfa lui George, părintele a fost măcar ferit de cumplita veste a morții acestuia și, probabil, nici mama, Zoița, nu a apucat acest cumplit moment fiind și aceasta decedată.

Ce s-a ales de casa Șonțu…

După ce Elena și-a jelit fratele Erou, a primit, mulțumită, recunoștința oficialităților și a cetățenilor orașului în legătură cu nou denumita Șosea Șonțu (ce mergea până la intersecția de azi DN 2 -E85 cu Suraia), dar, cu timpul, s-a mai scurtat până la intersecția cu Comisia Centrală, în rest apărând strada Galați, ulterior Măgura. După ce d-na Elena s-a separat de Zălaru, s-a recăsătorit cu un maior, pe nume Boteanu Aurelian, dar urmași ai celor doi nu au mai fost depistați. Proprietatea de pe strada Măgura nr. 1 a fost acordată încă din anul 1890 fiicei din prima căsătorie, Eftaria, la căsătoria cu anume locotenent Benea, de care nepoata Eroului a divorțat douăzeci de ani mai târziu când s-a mutat la București. Așa că, nemaifiind interesată de Focșani, aceasta a vândut imobilele din strada Măgura, inițial către un evreu de la care le-a cumpărat mai târziu un anume Stan Manea. La cutremurul din 1940 casele Duca – Șonțu s-au năruit și au fost demolate cu totul. Așasar, după două secole de când fuseseră edificate, ambele case Șonțu au dispărut definitiv din peisajul urban al orașului nostru. În prezent în zona Măgurii sunt câteva case noi iar proprietarii nici nu bănuiesc că aici s-a născut și a crescut un erou de importanță națională. În opinia noastră, locul și casa copilăriei eroului focșănean nu nu ar trebui să lipsească din niciun manual de istorie, oricât de alternative ori complementare ar fi acestea. Poate ar fi potrivit ca acestea să fie marcate ca atare pe o hartă digitală a orașului și chiar și pe teren cu o tăbliță care să anunțe pe cei interesați cam de  pe unde au plecat în viață cei care au contribuit la istoria României moderne.

Florin Dîrdală, cercetător la Arhivele Naționale, serviciul județean Vrancea

Strada Șonțu, așa cum apare pe o hartă mai veche

Act dotal din 1890 care arată cine a moștenit casa Șonțu