De prin Vrancea, Proiectele Vrancea Altfel

Trei parlamentari focșăneni de odinioară

Trei liberali vechi, proprietari de pământuri, parlamentari de odinioară, cu toții implicați în procesul de modernizare și urbanizare a orașului nostru, chipuri redescoperite în cadrul proiectului cultural Povestim Focșaniul

Vasile Vidrașcu a semnat alături de mulți alții Actul de adeziune la dorințele naționale din 18/30 iunie 1856. Se trage din veche spiță boierească, el fiind făcut sluger de domnul Moldovei, Alexandru Ghica, în 1852 când, îmboierind pe mulți, a încercat să creeze o clasă de mijloc favorabilă Unirii împotriva marilor proprietari, în general mai conservatori. Probabil a fost fiul lui Costache Vidrașcu, președinte al Judecătoriei Putna în 1843, cu întinse moșii la Pădureni și Călimănești. Consilier local liberal în 1867 în echipa lui Sihleanu, îi devine acestuia un înverșunat dușman trecând în echipa lui Voinov, mai flexibil în ale jocurilor politice și economice. Mare proprietar, a mai fost ales deputat în alegerile din decembrie 1867, martie 1869 și 1884, senator 1870-1874, deputat în Camera de Revizuire a Constituției 1883 – 1884 din partea liberalilor, ori membru al epitropiei Sfântului proroc Samoil.

În 1888 marele proprietar Simion Guriță fusese deja de trei ori parlamentar. Avea vii cu crame la Movilița, Fitionești, Diocheți, Bolotești, Sperieți, dar și terenuri agricole cu mori. A profitat bine de funcțiile de demnitate publică luând în arendă multe terenuri ale statului în condiții de preț avantajoase, adesea “uitând” să le plătească la termen. A cumpărat casa Pruncu, fostul sediu al Liceului de fete, în 10 ianuarie 1892, de la urmașii familiei, la o licitație publică. Și el, și Cattulescu, și Săveanu, n-au mișcat un deget în privința mutării Curții de Apel de la Focșani la Galați. În schimb, Kogălniceanu, deși era parlamentar de Galați, a votat pentru rămânerea ei la Focșani.   

Gheorghe Mărgăritescu (aici deputat în 1883) se trage dintr-o familie de mici boieri din Țara Românească ce au dat pe vremuri primari Focșaniului Munteni, 1840 sau 1851, consilieri locali ori „amploaiați” ai prefecturii sau ai primăriei. Erau mai cu tot neamul liberali roșii, din cei radicali care, când au văzut că Săveanu făcea jocuri politice pe sub masă cu conservatorii pe la 1888, au reacționat furibund numindu-l prietenul „strigoilor” și căutându-l să-l schimbe din fruntea liberalilor. Strigoii, termen lansat pe piață de poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu în anii Unirii, desemna pe cei retrograzi, revoluți, depășiți de timpuri, cu adresă în special înspre marii proprietari funciari. Un văr de-al său, Constantin Mărgăritescu, cu studii de drept la Paris, avocat ce dădea consultații gratis sărmanilor ori magistrat ce a condus chiar și Tribunalul Putna, va ajunge deputat liberal și el în 1895. O familie respectabilă.

Dan Nichita

Materialul este parte a lucrării de cercetare „Elita Unionistă din Focșanii Unirii. Istorii. Destine Patrimoniu„, un „Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale“.

Fotografii din tabloul fotografic al deputaților membri ai Camerei de Revizuire a Constituției 1883-1884 (România tocmai ce devenise regat), BCU Cluj.

Distribuie:

Comments are Closed

Theme by Anders Norén