De prin Vrancea

Unde suntem ?

Solidaritate europeană
C. Pavel

grafica Cristinel Vecerdea (CRIV), ziuaveche.ro

Solidaritate românească
grafica C. Vecerdea

Spațial suntem la o aruncătură de băț de Basarabia dar, oficial, noi suntem parte a U.E. în timp ce frații noștri de peste Prut aparțin încă lumii și civilizației estic-asiatice, sovietice. Totuși, dacă aruncăm o privire în ograda noastră dar și în curtea lor, constatăm că asemănările frățești sînt izbitoare…

“Republica Moldova este un stat captiv care se află în mâinile oligarhilor, cu o corupție endemică, ce determină cetățenii de rând să emigreze în state unde pot găsi o viață mai bună”, scrie secretarul general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland, în editorialul din august 2015,  “Salvați  Moldova de pe marginea prăpastiei” din prestigiosul ziar The New York Times.

„În Republica Moldova democrația și statul au eșuat, s-au prăbușit sistemele instituționale și, actualmente, avem de-a face cu un proces de prăbușire al statului. Instituţiile statului au fost împărţite pe criterii de partid, în realitate pe interese de grup şi de clan. Coaliţia numită proeuropeană, la putere în Republica Moldova, este foarte neomogenă şi nu a meritat niciodată titulatura colectivă de proeuropeană” a  concluzionat la finele lui 2015 reputatul analist pe spațiul ex-sovietic Vladimir Socor.

Temporal, dacă privim în urmă cu circa 180 de ani la începutul procesului de modernizare a României cam pe vremea cînd se introduceau de către ruși Regulamentele Organice în cele două principate, iarăși semne de similaritate ne indică progresul prin vîrtosul stat pe loc, prin încremenirea în proiect…

“Un alt șiret obraznic este Costachi Roată, mazil și răzeș de la Galbeni, ținutul Neamțului. Acesta ajunge la 1830 prin logofătul Teodor Balș samiș la Bacău, dar foarte repede au făcut multe abuzuri. Vistiernicul Alecu Sturdza, încredințîndu-se de urmările  lui, l-au dat afară și în heră l-au dus la Iași, unde l-au ținut câtva închis. Asta nu-l împiedică, după ce scapă, să-și cumpere un titlu de serdar (1840), să se apropie de beizadea Grigore Sturdza, care îl răsplătește cu slujba de cilen (1846) la Judecătoria Roman” ne povestește în a sa carte „Evgheniți, ciocoi, mojici” scriitoarea Constanța Vintilă Ghițulescu relativ la inexistentul dar mereu clamatul raport dintre competență și funcția publică. Mai mult, meritul constă mai degrabă în nițică pușcărie pentru ceva  daraveli cu arginți furați de prin teșchereaua publică.

Dacă am actualiza și am reface astăzi un traseu aproape identic cu cel al lui Costachi Roată, acesta s-ar potrivi ca două picături de apă cu cel parcurs de mîndrul vrîncean, Constantin Mîndrilă. Condamnat pentru furt de conserve destinate victimelor inundațiilor catastrofale din 2005 pe cînd îndeplinea misia de subprefect, el este ascuns complice, internat de  urgență, prin spitalele lui Sorin Oprescu pentru a nu fi arestat, după care este numit city-manager al orașului Odobești. Mai tîrziu, după specializarea căpătată prin forța împrejurărilor, este promovat ca director al Spitalului Județean.

Pe atunci spatele politic, protectorul, era indicat, în cazul de față, prin termenul beizadea, astăzi, după atîta occidentalizare, ne referim la el prin termenul de baron. Cam așa arată schimbarea pe-aci pe la noi…