Uncategorized

Vrancea Altfel recomandă o carte: Sfânta Rusie

Sfânta Rusie de Alain Besançon a aparut la Editura Humanitas

Sfânta Rusie de Alain Besancon a aparut la Editura Humanitas

Sfânta Rusie de Alain Besancon a aparut la Editura Humanitas

Parcă nicicînd Occidentul nu a fost atît de înconjurat de conflicte ale căror vîlvătăi să lumineze barbarismul inexorabil al altor civilizații. Parcă nicicînd lumii drepturilor omului nu i s-a contrapus atît de intens, de panoramic, colectivități umanoide al căror dușman principal să fie omul liber. În numele religiei, a purității ei, sub ochii noștri se petrec crimele cele mai abominabile. Ofensiva musulmanilor fundamentaliști din Libia, Irak, Siria și Gaza devolează cu fiecare zi care trece neînsemnătatea și fragilitatea vieții omenești, disprețul pentru ea. Decapitări în masă, răpiri și trupuri aruncate în praful de la marginea drumului, folosirea de copii și femei pe post de scuturi umane pentru a asedia și șantaja emoțional opinia publică occidentală sînt mijloace de război. Prăpastia culturală ce ne desparte pare departe de casele noastre, totul pare că are loc doar la TV. Hăul, falia sînt însă chiar mai aproape decît am putea să ne închipuim. La doar doi pași de noi, în Estul Ucrainei, lucruri despre care nu am fi crezut că vor fi vreodată posibile sînt deja obișnuințele unui comportament de brute învățate să ucidă fără milă. Patru preoți protestanți au fost uciși și aruncați la groapa comună în Slaviansk. Un preot romano-catolic a dispărut fără urmă în Donețk iar altul greco-catolic a fost ținut ostatic 2 săptămîni și eliberat cu condiția să își țină gura căci altfel familia…
Sîntem în Europa?
Ceea ce s-a întîmplat în cazul tragediei avionului Air Malaysia și cei 300 de pasageri nevinovați uciși de catre rachetele trase de trupele ruse depășește orice imaginație. Mapamondul întreg a fost oripilat. Militarii ruși se mîndreau cu fapta eroică pe rețele de socializare iar mulți dintre civili aplaudau ca la un spectacol ploaia cu cadavre din cer. Mai mult, cu greu și după 3 zile au permis recuperarea morților și asta numai după ce le-au fost controlate buzunarele. Conducătorii ruși nu și-au manifestat în nici un moment regretul sau vreo urmă de compasiune. S-au grăbit să constuiască în grabă scenarii, să arunce totă vina pe Ucraina. O sfidare arogantă, ticăloasă în cel mai înalt grad. De unde atăta cruzime, minciună și sălbăticie în vremurile noastre?
Explicații plauzibile veți putea găsi în cartea lui Alain Besancon Sfânta Rusie apărută în 2013 la editura Humanitas. Multe din observațiile autorului revin în actualitate mai ales în contextul în care a devenit evident pentru toată lumea eșecul oricărui demers de modernizare al Rusiei în perioda Putin.

„În Rusia se minte cu sinceritate, din toată inima”

De exemplu, minciuna la ruși. Este ea parte înnăscută a firii ruse? În 1853 istoricul Jules Michelet afirma: “Rusul e numau minciună. Se minte la sat, sat fals. Se minte la curtea boierului, minte preotul, minte țarul, fals de la un capăt la altul, minciună supremă care încununează toate minciunile. Crescendo de minciuni, de aparențe și iluzii. ”
“Tendinta unui asemenea stat este de a deveni tot mai puțin stat și tot mai mult religie. Totul este religie în Rusia. Totul este sau vrea să fie sfânt în Rusia. Fantastica operațiune! Vasăzică nu ești în stare nici măcar să organizezi viața civilă la tine acasă, lumea inferioară! Dar aspiri la ordinea superioară a religiei! Dușman al Legii, pretinzi să te ridici deasupra ei, aspiri la universal Harului. Neputincios în treburile omenești, te consideri una cu Zeii.”
Opinie la care se raliază și autorul, întărită de altfel și de vestitul marchiz de Custine, un fel de George Kennan al vremurilor de atunci:
“E o adevărată artă de a-i minți pe străini“.
Nu lipsește nici o radiografie a minciunii comuniste, a minciunii “absolute, cu a sa limbă de lemn de care noi nici astăzi nu ne-am despărțit. Asfel, ”ea este o minciună în două trepte. Prima constă în a face lumea să creadă că utopia s-a realizat… A doua treaptă a minciunii constă în a-l face pe martorul străin să creadă că în comunism realitatea este aceeași cu cea pe care o trăiește acasă.”
Este amintită și minciuna contemporană, cea folosită de Putin și ai lui, care, pentru a induce în eroare, se pliază pe graiul popular:
“Cînd vorbesc limba pe care o vorbește toată lumea, aceștia nu vor să rostească adevărul, ci să sădească o impresie falsă în mintea interlocutorului.” Noțiunea de adevăr în Rusia este exprimată prin două cuvinte extrem de diferite în înțelesul lor, Pravda și Istina, ceea ce debusolează pe rusul ordinar dar și dă sens faptului că în Rusia se minte cu sinceritate, din toată inima.
Cartea analizează în detaliu și cealaltă fațetă proprie a alcătuirii “marelui suflet rus”, componenta religioasă, ortodoxia. Aflăm cum biserica otdodoxă rusă s-a supus obedientă puterii laice, cum a descurajat virtuțile unei vieți duse în baza unor principii morale sau juridice, cum a contribuit la transformarea statului rus într-o sectă. Se spune că un sfînt l-a întrebat pe Dumnezeu de ce a dăruit poporului un țar călău. Dumnezeu a răspuns: “Fiindcă n-am găsit pe cineva mai crunt.” Țarul călău e văzut ca o pedeapsă pentru păcatele poporului iar acesta are datoria să îl asculte cu smerenie și să sufere în tăcere.
Un excurs în istorie ne amintește cum s-a impus în mentalul colectiv mesianismul nereligios al imperialismului rusesc, al dominației neîngrădite:
“Fenomen singular, Rusia avea să-și justifice proiectele expansioniste în numele imensității spațiului ei… De vreme ce am destul, de ce să nu am prea mult?” Pînă la sacralitatea pămîntului și poporului rus e mai era doar puțin…
Dostoievski dă de pămînt cu tot ceea ce înseamnă Europa și ne oferă o realitate alternativă celestă, mistică, transfigurată, rusă… “Poporul habar n-are de religie, dar îl cunoaște pe Cristos… îl poartă dintotdeauna în suflet” sau “Judecați poporul rus nu după ticăloșiile pe care le face atît de des, ci după lucrurile acelea mari și sfinte după care năzuiește chiar și în ticăloșia lui.” Înapoierea e virtute și mesajul care se degajă a dat de vorba des citată de Putin: “În Rusia trebuie să crezi “
Cînd Putin lăcrimează nostalgic după gloria URSS, el nu face decît inducă opiumul amețitor al falsei puteri în mintea populară. Cu cît țipă mai tare pentru drepturile rușilor din afara Rusiei cu atît strînge mai dihai chingile robiei la el în țară. Cu cît clamează democrația cu atît „maica Rusia” sufocă în dragostea ei nemărginită, dreptul la existență al popoarelor.
Este o carte care ne spune multe despre tarele Rusiei și rezistența ei la schimbare. Invitîndu-vă la o lectură instructivă să mai zăbovim un pic asupra unei declarații făcute de Ivan III unui ambasador englez interesat de statutul supușilor săi:
“Toți sînt robi”.
Prea puține s-au mai îndreptat odată cu trecerea timpului. În contrapartidă, cea mai acurată definiție a Rusiei de azi vine de la senatorul american John McCain:
„Este cleptocraţie, este corupţie în cea mai pură formă. Este o naţiune care se bazează exclusiv pe exploatarea petrolului şi a gazului natural. Este o benzinărie deghizată într-o țară”, a adăugat oficialul american.