Poate nu este singura casă în această stare din Odobești, dar cu siguranță este prima care întâmpină pe oricine vine, dintr-un motiv sau dintr-altul, în orașul de la poalele Măgurii Odobești. Surprinzător este că respectivul edificiu aproape că își strigă valoarea, anul construcției, fiind evidențiat pe frontonul superior și anume 1902. Arhitectura deosebită și numeroasele ornamente de bun gust, curat românești, ce pot fi admirate pe fațada imobilului nu pot lăsa indiferent pe niciunul dintre oamenii civilizați care îi trec pe dinainte, unii chiar zilnic, sau de mai multe ori pe zi, și, cu toate acestea, parcă nimeni nu o vede. Dacă ar fi o proprietate particulară,conform numarului cadastral 52091, am putea arunca vina pe cineva anume, dar imobilul pare a fi o fostă casă naționalizată, despre care urmașii nu s-au interesat sau, dacă s-a interesat cineva, nu a putut dovedi cu acte convingatoare că a aparținut familiei sale. Nu la fel s-a întamplat cu Casa Apostu de pe str. Libertății nr 51, care seamănă izbitor cu aceasta ruină, însă este într -o formă sclipitoare în comparație cu subiectul prezentelor rânduri. Documentele de arhivă consemnează destul de puține despre acest imobil sau, dacă spun mai multe, încă nu s -a aplecat nimeni cu atenție sporită asupra lor, așa că, la prima investigație, este posibil să fi aparținut unei bogate familii a Odobeștiului de altadată o anume spiță intitulată Profir, despre care rarele informații depistate o descriu ca fiind stăpâna a zeci de hectare de vie și a mai multor locuințe, dintre care aceasta prezentată aici era considerată a fi cea mai de vază, un fel de reședință principală a familiei. La venirea regimului comunist singurul lor copil, un anume Nicu sau Nicolae, de fapt un fiu adoptat, cunoaște asprimea noilor vremuri și pierde în scurt timp tot ce agonisiseră părinții lui și, odată cu averea, pierde și respectul vecinilor și al multor odobeșteni, care, prin reprezentanții locali, nici în prezent nu arată că prețuiesc ceea ce vitregia istoriei le-a adus în administrare. Conform legislației românești orice imobil rămas nerevendicat sau neatribuit intra în stăpânirea autorității locale, iar aceasta are cateva obligatii normale, și până la urmă chiar legale, iar dacă nu se poate achita de ele nu are decât să își decline neputința în favoarea altor foruri .
(Florin Marian Dîrdală -cercetător Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale)
