În duminica de pe 26 iunie 1927, la orele 9.00 seara, pe strada principală din Mărășești, pe când își aștepta automobilul ca să se întoarcă acasă, la Focșani, președintele național țărăniștilor, Ștefan Graur, aflat în campanie electorală, a fost atacat și rănit grav de patru bătăuși tocmiți de liberali. Aceștia au apărut ca din senin luându-l prin surprindere și lovindu-l în cap cu cărămizi, după care au dispărut într-o clipită. Graur a căzut imediat la pământ în stare de inconștiență și plin de sânge. S-a ales cu nasul complet zdrobit, leziuni la cap, buza spartă, probleme la ochi. A fost internat în Spitalul Profetul Samoil din Focșani.
Un însoțitor al său, paralizat de frică și care nu putut schița nici măcar un gest de apărare, avocatul Ioan Manoliu,secretarul național țărăniștilor din județul Putna, a declarat presei timpului: “afirm cu toată certitudinea că autorii teribilei crime săvârșite în persoana șefului nostru sunt: Merișescu, protejat de aproape al dlui N.D Chirculescu, în complicitatea lui cu Al. C. Vasiliu, rude de aproape ale doctorului veterinar numit prefect spre a patrona alegeri sângeroase în județul nostru.”
Încă aflat pe patul de spital nu a scăpat prilejul de a-și persifla adversarii …
“Dragii mei, aveți datoria să răzbunați tristele stări de lucruri pe care le trăim; vedeți cum adversarii partidului nostru merg până la suprimarea oamenilor. Vă rog înștiințați pe domnii N.D. Chirculescu și N.N. Săveanu despre cele întâmplateși rugați-i să vină la patul meu spre a-și vedea opera împlinită.”
Note biografice Ștefan Graur
S-a născut în 1860 ca fiu de podgorean din zona Panciului. A făcut studii strălucite de drept și filologie clasică la Universitatea București. Și-a completat formația juridică timp de doi ani la Sorbona, Paris. Mai întâi a fost profesor la Tulcea, apoi profesor de latină și greacă veche la Liceul Unirea din oraș, după care s-a dedicat avocaturii și politicii. În mai multe rânduri ales decan al baroului ori delegat al acestuia la Uniunea Generală a Avocaților. A intrat în PNL fiind pus de partid consilier comunal. Începând din 1907 până în 1914 a fost ales și reales parlamentar de Putna. Un intim al bătrânului “satrap liberal” Săveanu, și dușman neîmpăcat cu un alt mare liberal local, Chirculescu. Antisemit pasional, i-a jignit continuu pe evrei și le-a cauzat tot felul de necazuri. Când liberalii au venit la putere în 1914 a devenit primar liberal al Focșaniului, funcție deținută până în 1917. Pentru că era un francofil asumat și militant al Marii Uniri, conducerea trupelor de ocupație germane îl arestează pentru câteva luni trimițându-l într-o tabără de muncă forțată în Bulgaria.
Ștefan Graur luptă la modul real pentru drepturile țărănimii în general, și ale viticultorilor, în special. Este promotorul luptei împotriva vinurilor falsificate ce concurau neloial pe producătorii cinstiți. Inițiază, obține și se ocupă cu organizarea la Focșani a Congresului Viticultorilor din mai 1913. Spunea câteva luni mai târziu:
“Deși a crede, poate de unii, că am obosit cu campania noastră împotriva falsificatorilor de vin, totuși noi continuăm să luptăm și vom lupta și cu mai multă energie pentru dreptele noastre revendicări. Am încetat un moment agitațiunea noastră și aceasta în vederea evenimentelor externe (n.nr. Războiul Balcanic), dar odată ce lucrurile s-au liniștit, noi am întreprins din nou lupta noastră, și de data asta mai violentă. Podgorenii din toată țara se adună, discută și se îngrijesc de nevoile lor.”
După război Ștefan Graur i-a părăsit pe liberali și s-a alăturat mișcării politice a lui Dobrescu-Argeș ce s-a transformat în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache, și din 1926, prin fuziune cu Partidul Național al lui Iuliu Maniu, PNȚ. Le-a înființat și format pe acestea și le-a condus până în anul 1934. În Parlamentul de la 1932 a fost președinte de vârstă al Senatului. Cel care a preluat ștafeta și a condus pe mai departe destinele PNȚ-lui în Vrancea a fost fiul lui, avocatul Nicușor Graur, deputat PNȚ și el la rându-i, de Putna.
Un democrat convins, un antihitlerist autentic, Ștefan Graur spunea tuturor:
“Cum poate fi învinuit de comunism partidul țărănimii, când se știe că țăranul îți omoară fratele și părintele pentru o palmă de pământ? Își poate imagina oricine ce război sângeros s-ar petrece dacă s-ar încerca să se ia țăranului pământul.”
( pe atunci PNȚ-ul era un partid de centru stânga, în opoziție cu liberalii, de centru dreapta, reprezentanți ai marii industrii și capital)
Pe 1 februarie 1925 o fata a lui, Leopoldina, se va marita cu magistratul de la Tribunalul Putna, focsaneanul Constantin Ionescu. Cununia religioasa va avea loc la Biserica Sf. Ioan, catedrala, cum mai era numita atunci, nasi fiindu-le familia General Macridescu.
Celalalt copil era Nicusor Graur.
S-a stins din viață în octombrie 1936 fiind înmormântat la Cimitirul Nordic.
Cum îl vedea fiul său în a sa carte Figuri politice putnene, apărută în Focșaniul anului 1920 …
“Un om voinic, plin de energie, de o energie excepțională pot să spun, cu o putere de muncă care altora li s-ar părea fenomenală, Ștefan Graur, cu fața sa urâtă și fără nici o caracteristică care să-l distingă, merită, fără pic de ezitare, denumirea de om al maselor.
Nervos la culme, fapt ce i-a cauzat nenumărate și chiar ireparabile neajunsuri; dacă nu se remarcă printr-o inteligență scânteietoare, posedă în schimb o vastă cultură, exersată mai mult în direcția științelor istorice, cultură pe care caută s-o mărească neîncetat, în continuă goană și-n perpetuă curiozitate pentru tot ce este nou și dă loc de discuții serioase.”
Nicușor Graur– Continuatorul
Nicușor Graur deputat și președintele local, atât al Partidului Țărănesc în anii 1920, cât și al PNȚ în anii 1930. Publicist, avocat pledant și memorialist talentat. În 1920, sub semnătura sa, vede lumina zilei cartea Figuri politice putnene, o serie de descrieri bine tușate și pline de sarcasm ale politicienilor de început de secol, al 20-lea. În interiorul partidului a ținut de linia politică reprezentată de Ion Mihalache, mai tradiționalistă, mai de stânga și mai favorabilă păturii țărănești. A colaborat bine și cu regimul de mână forte al lui Carol al II-lea.
Fiul său – părintele Enache Graur, fost deținut politic, îngropat la Cimitirul Nordic al Focșanilor, a fost cel care, împreună cu alți doi seniori, Iordache Hărăbor și Alexandru Huianu, a reînființat în anii 1990 PNȚCD-ul în Vrancea. Toți trei au trecut prin calvarul închisorilor comuniste.
Dan Nichita
