Puțini știu, dar orașul Focșani a avut pe vremuri un drum circular care înconjura orașul la câțiva kilometri, ca un adevărat colier menit să apere zona de atacurile din partea rușilor. Așa numitele Forturi ale Focșaniului sunt situate pe o șosea circulară, din jurul orașului, cu raza de cca 5-6 km, și făceau parte din Linia fortificată Focşani – Nămoloasa – Galaţi, menită să oprească numai atacurile dinspre nord-est.
Cele mai importante lucrari de fortificații făcute la cererea regelui Carol I, au fost în jurul Bucureștiului sub denumirea de Cetatea Bucureștiului.
Oficial, lucrările la cetatea Bucurestiului au durat puţin peste 10 ani, din 1884 până în 1895.[ …] Instituţia care s-a ocupat de lucrări a fost Direcţia Generală a Lucrărilor de Fortificaţiune, condusă de generalul Anton Berindei. Din 1890, instituţia a luat în primire şi Linia Fortificată Focşani – Nămoloasa – Galaţi (din care mai există şi astăzi cazemate). (https://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/07/29/centura-de-fortificatii/)
Traseul Șoselei Fortului Focsani
Șoseaua fortului Focșani are forma unei elipse cu axa mare pe directia est-vest. Paretea nou construită în anii 1884-1890 a fost doar portiunea care pornește de la DN-2 la intrarea în Cerdac (cartierul la nord de Milcov al Golestiului), ocolește orașul Focsani pe la sud, est și nord până în punctului în care atinge calea ferată Focșani-Odobești în dreptul comunei Pățesti (Unirea). Această parte nou construită reprezintă circa trei sferturi din lungimea totală a ringului care înconjoară orasul, întinzându-se pe un arc de cerc de cca. 270°. Lungimea totală este de cca 35-40 km.
Punct plecare: DN2 de lânga Cerdac și trecea prin:
1.Lomotesti,
2.Mândrești, (actuala Strada Izvor)
3.Jorăști,
4.Vânători,
5.La nord de Petrești,
6.la nord de Focșani
7.între Pățești (Unirea) și Botești
8.intră în drumul Golești – Vârtișcoiu în dreptul satului Pâncesti, la sud de Milcov
9.Șoseaua D205C, de pe valea Milcovului, până la Golești
10.Din Golești la Cerdac pe DN2.
Fig. 1. Soseaua Fortului Focsani 1884-1890 (Sectiune dintr-o harta militara austro-ungara din 1904:
Secțiunea 45-46 din linkul http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/3felmeres.htm 45-46 )
Material scris de dl Nicu Borș, doctor în știinte inginerești, de loc din Mândrești-Munteni, ai cărui înaintași materni au fost vameși în Mândrești–Moldova, până în 1848, când s-a încheiat uniunea vamală între Muntenia și Moldova. Din partea tatălui, străbunicul său, Neculai Borș, veteran din 1877, a fondat în 1889, împreună cu alte 35 de familii din diverse locuri (cei mai multi din Gologanu, dar si din Rastoaca, Botârlau, Risipiti, Focșani, etc) Satul-Nou, parte a comunei Mândresti-Munteni. Pamântul a fost cumparat de la stat și a fost platit timp de 20 de ani, în rate. Nicu Borș trăiește acum în Germania.
