
“Ștefania Clara Julia este fiica lt. colonelului Ștefan Stoika și a doamnei Clara Dr. Gonvald din Berlin. Dânsa s-a născut în Jassy (Iași n.a.), la 1-iu Decembrie 1875. După ce și-a terminat studiile liceale și a dobândit Bacalaureatul, în toamna anului 1894, cu succes, se întorse lângă părintele seu. La 2 Februarie 1897, fu cerută în căsătorie de către Dl. Ioan I. Voïnea, Profesor asistent la Laboratorul de Morfologie, cu care fu și logodită la 14 Martie același an. Când însă fericirea îi surîdea, nemilosa morte o hrăpi, în ziua de 9 Iunie 1897, la orele 8 dimineața, în urma crudei epidemii de Tiphos, care bântui orașul Focșani, lâsând în urmă, în veci ne-mângâiți, pe al seu părinte, întreaga familie și pe al seu logodnic.
Fiică iubitoare, amică sinceră și devotată, copila virtuosă, austeră și muncitoare, poate servi drept exemplu celorlalte tînere feciore, prin calitățile sale spirituale și sufletesci, cu care natura o înzestrase. În memoria ei, părintele a făcut acestă donație, cerînd tuturor a se ruga lui Dumnezeu pentru dînsa”.
Tifosul exantematic este responsabil de cea mai mare catastrofă epidemică din România. Despre epidemiile de tifos care au lovit Focșaniul timp de mai mult de un secol, până la al Doilea Război Mondial, ne-a lăsat informații și Ştefan Scarlat Dăscălescu (1800-1878). Acesta spune că au murit atât de mulți oameni încât n-a mai putut ține nimeni socoteala exactă și se scria numai după spusele cioclilor.
Am descoperit această tristă poveste într-una dintre cele mai vechi cărți care se păstrează în Focșani, în fosta bibliotecă a liceului de fete din orașul nostru, în prezent Colegiul Național Al. I. Cuza, în cadrul proiectului #CălătorPrinFocșaniulUnirii. În memoria Ștefaniei Clara Julia, tatăl său, despre care se presupune că era militar în Focșani, a donat școlii de fete întreaga sa bibliotecă care conține titluri de Voltaire sau Lamartine.
Este vorba despre cărți rare, tipărite în Franța și Germania începând de la 1830 și care, din fericire s-au păstrat până în zilele noastre. Vorbim de o donație de carte făcută pentru educația și emanciparea fetelor din orașul Focșani pentru care în acei ani s-au pus bazele primei școli publice, directoare fiind Eliza C. Lupu. A fost un început greu pentru că fetele nu aveau dreptul la educație profesorii fiind nevoiți să predea gratuit timp de câțiva ani, până își câștigă dreptul la salariu.
Abia în 1923, liceul înființat de inimoasa Eliza Lupu va primi finanțare de la stat iar școala va evolua în ceea ce cu toții știm astăzi ca fiind Colegiului Naţional “Al.I.Cuza”.
Și ca să rămânem în zona feminismului și a feminității, clădirea colegiului a fost proiectată, potrivit unor surse, de către prima femeie arhitect din România și din lume, Virginia Andreescu Haret, care a ajuns la gradul de arhitect inspector general în cadrul Ministerului Educației.
Nu știm câte eleve au citit sau măcar răsfoit cărțile din Biblioteca donată în memoria celei care a fost Ștefania Clara Julia Stoika dar gestul familiei ei se cuvine apreciat.
Iar acest micuț articol este un omagiu adus acestei tinere femei din Focșaniul de odinioară! (Silvia Vrînceanu Nichita)
#Comorile Focșaniului #PovestimFocșaniul #CălătorPrinFocșaniulUnirii