Interpelarea lui Simion Guriță
Pe fond este vorba de o reclamație publică cu miez politic publicată într-un ziar național a lui Simion Guriță împotriva lui Costache I. Gâță, subprefect al județului (1888-1893). Simion Guriță fusese deputat liberal mai multe mandate și, la vremea lui, fără acordul său nu se putea numi subprefectul acestei zone ce-și avea sediul administrativ la Panciu. Originar din Soveja, pornind de jos, Simion Guriță și-a clădit un adevărat imperiu funciar, pe care-l conducea din domiciliul său din Sperieți, azi comuna Movilița. Costache Gâță reprezenta la acel moment guvernul Lascăr Catargiu, Partidul Conservator. Era considerat omul prefectului Dimitrie Nicolaide, un alt politician conservator “de mână forte”. Din păcate, comportamentul agenților guvernamentali în teritoriu era, de multe ori, unul abuziv, și caracteriza ambele mari partide ale timpului. Îmbogățirea din exercitarea politicii era și atunci o practică deseori întâlnită. Nu conta culoarea politică.
Domnule redactor,
Faptele care se comit în plasa Zăbrăuți, jud. Putna, de către subprefectul Costache Gâță, sunt convins că în toată țara nu pot avea asemănare. Astăzi, în locul prestigiului dat de autoritatea legală și administrație, mizeria și dezordinea au ajuns aproape la o anarhie, funcționarii legali ai comunelor sunt oameni certați de justiție, incapabili, primari fără știință de carte, notari, toate lepădăturile societății, cei mai servili și oarbe instrumente.
Toate acestea nu din altă cauză decât că acest domn subprefect nefiind titrat după legi, dar nici măcar cu clasele primare terminate, este un incapabil care habar nu are de a ști ce cântă legile țării și instrucțiunile ce i se dau și după care dânsul trebuie să funcționeze. Pe lângă acestea să mai fii și de un temperament foarte brusc, bătăuș cunoscut și de justiție, gheșeftar în toată puterea cuvântului, și de o natură foarte rătăcioasă și răzbunătoare.
Iată unul dintre meritele lui recente.
În ziua de 6 curent, subprefectul trecând în trăsură spre comuna Soveja, ajunge pe drum un număr de patru care cu săteni din comuna Soveja. Zărind pe bătrânul Vasile Diaconu între acești săteni, contra căruia subprefectul avea o învechită ură, și pentru că n-au dat repede în lături de drum a trece domnia sa boierește, subprefectul i-a luat la bătaie, a oprit unul din care încărcat cu păpușoi și bagaje, și, cu vite cu tot, l-a înapoiat din drum mai bine de un kilometru până la primăria Câmpurile unde carul (căruța) a stat sechestrat o zi și o noapte în prada oricăruia.
Ajunși oamenii la casele lor în ziua de 7 s-au dus la dl. subprefect a-i cere liberarea carului și a vitelor care mor de foame și, de sunt cu ceva greșiți, să îi ceară iertare. Găsindu-l la masă, au așteptat să și-o termine și s-au prezentat cu rugămintea; d-sa, și mai înfuriat pe bietul bătrân Diaconu, luându-l la bătaie și strigând la forțe, au și ridicat pe bătrân cu fiul său, și, între baionetele a trei gardiști, i-au expediat pe jos de-acolo, din comună în comună, stand păziți noaptea în aresturi pe la primării cu gardă, schimbată până la poarta subprefecturii (sediul ei era la Panciu) unde sunt puși în arest, bătuți, schingiuiți, două zile și două nopți. În ziua de 10 tot în așa regulă i-au trimis la parchet. Ajunși în Focșani au fost dați în paza arestului Poliției în ziua de 11 pe la orele 12 și duși la dl. procuror unde au încetat suferințele, căci dl. procuror, imediat, fără multă vorbă, i-a eliberat pe bieții suferinzi. Zdrobiți de tortură, foame, mizerie, osteneala a patru poște pe jos în baionete și cu moralul cu desăvârșire distrus într-un interval de 5 zile în continuu zi și noapte. Au fost tratați mai rău decât cei mai vajnici făptuitori de crime.
Închipiuască-și dară oricine în ce stare nenorocită a ajuns populația în această plasă și la ce poate fi expusă de un așa zbir incapabil și răzbunător slujbaș. Deși până astăzi s-au tot denunțat genul acesta de fapte nimeni n-a voit a le cerceta.
Panciu, 17 mai 1893, Simion Guriță.
La 6 luni după aceasta subprefectul Gâță a demisionat. Probabil, se umpluse paharul.
(text în variantă prescurtată pe care s-a intervenit din motive ce țin de lizibilitate)
ziarul Lupta din 20 mai 1893.
Fotografia familiei Gâță provine de la un urmaș al familiei, dl. L. F. Șuta
