S.O.S. Salvaţi Pădurile!

9 May 2015

Copacii sunt o sursă de oxigen. N-am putea exista dacă n-ar fi păduri. Un copac matur produce de-a lungul unui anotimp o cantitate de oxigen care echivalează cu cea inspirată de 10 oameni de-a lungul unui an. O pădure actionează ca un filtru enorm care improspatează aerul pe care îl respirăm.
Munți întregi fără un copac în picioare stau mărturie a jafului care s-a săvârşit în pădurile noastre. Pierdem în fiecare zi hectare întregi de pădure, iar în locul lor nu mai plantăm nimic. Pentru a ajunge la vârsta maturității, unui copac îi trebuie 70 de ani. Investitorii de peste hotare sunt interesaţi atât de mult de pădurile româneşti, încât şi-au înfiinţat chiar şi o asociaţie. În ultimii ani, investitori austrieci, germani şi finlandezi au investit sute de milioane de euro în achiziţia de suprafeţe împădurite de aici.
România nu a dus lipsă de strategii pentru protecţia pădurilor, însă defrişările ilegale nu au fost niciun moment stopate. Pierderile înregistrate doar în ultimii zece ani de către statul român ajung la 5 miliarde de euro, potrivit estimărilor Curţii de Conturi.
Un raport al Curţii de Conturi a confirmat că 366.000 de hectare de pădure au fost tăiate ilegal în ultimii 23 de ani. Studiile ONG-urilor arată că, doar în perioada 2009-2011, au dispărut peste 280.000 de hectare de pădure. Din 1990 până în 2011 în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn.
Pădurile ocupă doar 27 la sută din suprafaţa ţării, cu șase procente sub media europeană. Iar exploatarea lemnului se face în România într-un ritm mult mai alert decât restul Europei. Zeci de hectare de pădure sunt tăiate în fiecare lună în România, în mai multe județe din țară.
În ceea ce priveste județul Vrancea, până în prezent s-au pierdut peste 30.000 de hectare de pădure, din cauza defrișărilor masive efectuate mai ales în zona montană.
Tăierile de pădure se fac și în zonele de maximă protecție ale Parcurilor Naționale. Parcul Național Retezat şi Parcul Național Domogled, din Valea Cernei, adăpostesc ultimul Peisaj Forestier Intact, din Europa. În ultima perioadă, cel puțin 6.000 de metri cubi de lemn au fost extrași din Parcul Național Retezat. Alți 4.000 urmează să ia calea drujbelor și a camioanelor. Conform, studiului făcut de AGENT GREEN, lemnul din Retezat a ajuns la o fabrică din Sebeş, unde a devenit un banal material de foc pentru șeminee -brichete și peleți, care se vând în supermarket-uri, benzinării și magazine de bricolaj din Europa de Vest. Parcul National Semenic adăposteşte cel mai mare trup de pădure virgină de fag comun european din lume. Pe Masivul Ceahlău se taie arbori ca în codru. După un control efectuat de reprezentanții Gărzii de Mediu, au fost depistate mai multe firme care tăiau și exploatau abuziv materialul lemnos din zonș, afectând grav atât domeniul silvic, cât și ecosistemele existente în Parcul Național Ceahlău. Masa lemnoasă găsită tăiată ilegal s-a ridicat la cantitatea totală de 5.742 de metri cubi.

Tăieri abuzive de pădure se fac şi în parcurile: Rodna, Defileul Jiului, Putna-Vrancea şi Cefa. S-au semnalat defrişări şi la Buşteni, în Parcul Natural Bucegi.
În acest moment ROMSILVA administrează toate pădurile statului, inclusiv pe cele din parcurile Naționale şi Naturale. Parcurile Naționale şi Naturale ocupă o mică suprafață a României dar ele sunt cruciale pentru viitorul biodiversitații şi un tezaur de păstrat pentru generațiile viitoare. Munții noştri constituiau habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre urşi şi 30% dintre râşi. În urma defrişărilor abuzive, multe animale sunt pe cale de dispariție. Animalele deja semnalate ca fiind pe cale de dispariţie în România sunt: zimbrul, capra neagră, râsul, lupul, vulturul negru, vipera cu corn. Fauna României cuprinde 62 de specii amenintate cu dispariția.
Prin această inițiativă de protest, cerem sprijinul Preşedintelui şi Guvernului României pentru ca: resursele naturale să fie exploatate transparent şi protejate de lege ca o moştenire naţională; adoptarea unui Cod Silvic care să apere pădurile şi să ne protejeze de practicile abuzive ale companiilor; să se înăsprească controalele la procesatori şi în Portul Constanţa; să se oprească tăierile de pădure din Parcurile Naţionale și să se suspende funcționarea ilegală a fabricii austriece, de debitare și prelucrare a lemnului, din comuna Reci, județul Covasna.
Acest eveniment este apolitic şi aparţine în exclusivitate societăţii civile. Unicul scop al protestului este salvarea pădurilor, una dintre resursele noastre cele mai de preţ. Trebuie să punem cât mai multă presiune publică pe instituţiile statului, pentru ca acestea să ia măsuri urgente pentru remedierea situaţiei. Este necesară o legislaţie car

e să protejeze atât pădurile de tăierile masive şi abuzive, cât şi comunităţile locale de monopolul câtorva companii, care acaparează aproape tot lemnul de pe piaţă, acest lucru având consecinţe deosebit de grave pentru industria autohtonă de prelucrare a lemnului. Considerăm că actualul Cod Silvic are nevoie de modificări substanţiale. Aceste modificări trebuie foarte atent dezbătute şi stabilite, împreună cu oameni de specialitate şi reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniu. Având în vedere numărul îngrijorător de tăieri ilegale raportat, cerem ca autorităţile să-şi facă datoria şi să se asigure că legea este respectată.
Nicio persoană implicată în organizarea acestui protest nu are apartenenţă politică şi nici nu este simpatizantul vreunui partid politic.
Este un protest ecologist făcut pentru protejarea pădurilor şi a ecosistemelor de păduri, din România.

Articol scris de Diana Păduraru Coban – inițiatoarea protestului “S.O.S.Pădurile” care a avut loc duminică, 9 mai 2015, în Piața Unirii din Focșani și la care au participat peste 70 de cetățeni, în special tineri din orașul nostru, cărora le pasă de mediul înconjurător.