Năstase a fost primul. Pe listă s-au mai adăugat Mitrea al nostru, turnătorul Voiculescu, Sorin Roșca Stănescu, toți mafioții din dosarul transferurilor din fotbal, doar pentru a aminti pe câțiva dintre cei pe care, acum o vreme, publicul îi considera de neatins, stăpânii României. Toți au primit pedepse cu închisoarea pentru infracțiunile lor, toți poartă pecetea de ”pușcăriaș” pentru că sistemul de justiție din România i-a considerat vinovați. Același sistem a considerat că baronașul de Vrancea, Oprișan, nu e vinovat în cauza pentru care era judecat. Repet, nevinovat în cauza pentru care a fost judecat la Cluj, nu nevinovat la modul general.
A considera acum hotărârea de achitare a baronului ca fiind greșită înseamnă, automat, a crede că și restul deciziilor luate de judecătorii din România în ultimii ani au fost eronate. Din acest punct de vedere, discuțiile nu își au rostul. Punct și mergem mai departe: are balta pește și Justiția din România dă semne de însănătoșire, încât să mă facă să cred că, dacă este vinovat, cu probe, atunci șeful CJ își va primi pedeapsa.
Din păcate, ”opoziția” din Vrancea aștepta o condamnare cu executare și cei mai mulți au vazut-o nu doar ca o pedeapsă pentru presupusele fapte de corupție, ci ca o ocazie de a scăpa de cizma pe care au acceptat-o pe gâtul lor, pe care au pupat-o atâta vreme, stând în poziția ghiocelului, în speranța unor fărâme azvârlite ca la porci. Opozanții de carton s-au rugat pentru această condamnare pentru că aceasta era singura lor ocazie de a îi lua locul, de a înlocui sistemul putred și venal al PSD-ului cu oamenii lor putrezi și lipsiți de scrupule, puși pe căpătuială din bugetul public. Achitarea le-a dat planurile peste cap.
Și, totuși, există speranță că baronașul poate fi schimbat, numai că speranța asta implică oameni politici noi, nepătați, care să vină cu un mesaj credibil, de opoziție adevărată, care să vină cu soluții pentru ridicarea Vrancei din glodul în care o ține Oprișan și șleahta lui de slugi. Publicul dă semne că s-a trezit (Focșaniul a arătat asta la alegerile din 2014), puterea internetului, ca instrument de comunicare și informare, a crescut incredibil de mult, chiar dacă implicarea sub o identitate asumată încă se mai lasă dorită. Așteptările sunt acolo, așteaptă soluțiile adecvate. Un pas pare că a fost făcut: conducerea PNL a fost destituită; rămâne de văzut dacă cei care vin în locul lor vor cu adevărat să se lupte cu mașinăria infernală care stăpânește peste ”provincia europeană” sau doar să le continue opera, dar sub un alt nume.
Noii lideri ai PNL trebuie să fie conștienți că nu pot folosi gargara politică pentru a înlocui un manechin lipsit de substanță, un portofel plin de mărunțis, un baronaș căruia îi fug ideile prin cap cu viteza luminii, doar pentru că nu sunt împiedicate de vreun obstacol, care debitează ca un tonomat aceleași prostii de fiecare dată când se trezește cu un microfon în față. Nimeni nu va vota niște păcălici, niște cerșetori de voturi.
