D
Ceea ce am apreciat de la bun început la USR este spiritul viu, dinamismul, mai marea libertate de exprimare, prezența dezbaterii și a dialogului constructiv, factori ce dau sens și viață noțiunii de democrație internă. USR-iștii au mai mult curaj, dau dovadă de mai mult entuziasm, tinerii care au intrat în acest partid speră ca parte din idealurile lor să prindă contur, iar cei emigranți vor să vadă că începe, în sfârșit, să se schimbe ceva și pe la noi. Cu toții vor mai mult respect și onestitate. Este singurul loc politic, mai ales în Vrancea, în care competiția politică e validată mereu de bază, alegerile au loc numai la firul ierbii. Și așa și trebuie să se întâmple.
Vrei ales local ori dorești să ocupi un fotoliu de demnitate publică? Ca să accezi trebuie să fii mereu în priză, conectat la realitate, trebuie să fii informat, să livrezi soluții, să ai în viața ta rezultate. Vii cu un proiect pentru ceea ce vrei să faci ca astfel să se elimine habarniștii care își închipuie că tot ceea ce ține de spațiul public este o sinecură. Proiectul propus e doar un indicator de seriozitate și profesionalism, un certificat de calitate și un mod de intrare în competiția internă. Ești obligat să treci prin alegeri interne la nivelul întregii organizații județene, ori locale, după caz. Și totuși nimeni nu îți poate garanta locul câștigător chiar dacă ți-ai făcut treaba căci, după cum bine știm, natura umană nu prea stă bine la capitolul răsplătirii ori recunoașterii meritocrației. De exemplu, un viitor candidat ar fi cel puțin naiv să creadă că cineva de pe la București i-ar putea garanta locul de ales al nației dacă nu reușește să îi convingă pe ai săi, pe cei de- acasă. Sau ar mai fi o soluție la îndemână pentru mititeii care vor cu oricepreț să urce în debaraua mare a politicii: să suprime spiritul liber din partid și mai apoi să-l transforme într-unul clasic, clientelar, de tip PSD sau PNL, în care șeful dictează.
Din păcate USR Vrancea e încă un proiect de început, un partid care încă se definește și își caută forma. Condițiile vitrege de pe plaiurile vrâncenești în ale democrației face ca nașterea acestui spațiu mai liber și mai liberal, mai favorabil civilizației occidentale să nu fie deloc ușoară. E primul experiment de acest fel care pare să se închege pe-aci după atâta timp și care să promoveze un partid bazat pe ideea de echipă, de lucru în comun servind un interes public și nu unul de lider, bazat pe ordine și indicații ”de sus”, în interes personal ori de grup.
Recentele alegeri europarlamentare sugerează oarece mutații socio-culturale în acord cu această nouă abordare și efortul trebuie să continue pe această direcție. Fără compromisuri. Nu e ușor căci publicul nu e obișnuit cu forfota și ”zarva” ce însoțesc acest proces viu, mai mereu în mișcare, și are tentația să-l sancționeze dacă nu îi este corect explicat. Intenția sinceră, comunicarea corectă și onestă, transparența sunt pietre de temelie contractuală ale partidului cu societatea locală. De aceea cei care pun în pericol ori atentează la aceste esențiale valori publice trebuie de urgență supuși reconfirmării în funcție de către alegătorii interni. Așa cum libertatea presupune veghere zilnică și responsabilitate, și încrederea ce dă coeziunea și forța organizației trebuie revalidată. Așa se iau deciziile, așa funcționează democrația, acesta e modelul ce va servi de bună practică. Nu votul și dezbaterea sunt problema, ci lipsa sau simularea ipocrită a lor. Un leadership care alege să le ignore nu doar că înșeală cu bună știință opinia publică, dar va reuși să piardă într-un final și elementul identitar, blazonul distinctiv și onorabil. Se va reintra în plutonul partidelor cleptocratice, iar prin eșecul aproape prefigurat se va alimenta, întemeiat, lehamitea românilor față de mereu dezamăgitoarea, clasă politică.
