Cu respect pentru natură și istorie, Asociația “Eu, tu și ei” a organizat sâmbătă, în colaboare cu blogul VranceaAltfel.ro, o drumeție într-unul dintre cele mai frumoase locuri din munții Vrancei, pe înălțimile aflate la granița cu Transilvania. Peste 30 de persoane s-au alăturat grupului care a explorat zona avându-l ca însoțitor pe geograful Florin Roman, autorul singurului ghid turistic dedicat munților Vrancei. Toți participanții au rămas uimiți se frumusețea traseului aflat la numai două ore de mers cu mașina de municipiul reședință de județ.
Din Golul Lepșei se pot vedea ca în palmă cele mai înalte vârfuri vrâncene. “În munții Vrancei, ca nicăieri în curbura carpatică, există o concentrare de patru vârfuri de peste 1700 de metri, Arișoaia (1.724 m), Lăcăuți (1.777 m), Goru care înregistrează recordul de altitudine, 1.785 metri, și Giurgiu (1.721 m). Acest din urmă are două vârfuri, Giurgiul unguresc sau ardelenesc și celălalt românesc pentru că granița trecea printre ele”, ne-a spus profesorul Florin Roman, care le-a prezentat drumeților vârfurile vizibile din Golul Lepșei dar le-a vorbit și despre seismicitatea zonei.
Un tur de orizont
Aflat la o altitudine de 1300 de metri, Golul Lepșei este o pajiște sub-alpină făcută de mâna omului cu mult timp în urmă, pentru a se crea pășune necesară oieritului, după cum ne-a explicat profesorul de geografie Florin Roman. Accesibilă cu mașini mai bune, pe așa numitul drum al sondelor care face legătura cu Bacăul, spre mănăstirea Cașin, zona oferă o panoramă spectaculoasă asupra munțior Vrancei și celor care nu au abilități de alpiniști. Din Golul Lepșei se văd la orizont, frumos crenelate, aproape toate vârfurile importante, de la Măgura Odobeștiului, țanțoșul Tisaru, culmea Coașa, vârfurile Condratu, Zburătura, Goru și Lăcăuțiul, Stogul Mare și Stogul Mic, Hartan, Baba, și ultimul Mușatul, sub care se dirijează transcarpatica vrânceană. Trecătoarea Mușat, aflată la o altitudine de 1100 m, este o așa numită trecătoare sau pas de culme care face legătura cu Ardealul. Profesorul Roman chiar le recomandă celor care trec munții spre Transilvania să nu mai spun că “merg pe Ojdula, ci pe pasul Mușat”, o denumire mai potrivită din punct de vedere geografic, în opinia sa.
Piatra scrisă este acolo
Pe culmea Macadeu, nu departe de Golul Lepșei a fost descoperit recent un vestigiu al istoriei, presupusa bornă de hotar care marca pe vremuri granița României cu Imperiul Austro-Ungar. Prezența acestei borne în zonă se pare că a împrumutat și numele Piatra Scrisă aceste culmi. În fapt, este vorba despre o lespede de piatră încastrată de patru stâlpișori metalici la îmbinarea cărora s-au folosit nituri, așa cum se foloseau în trecut. Unul dintre profesorii de istorie din grup a opinat că borna ar putea avea o vechime apreciabilă, chiar dacă piatra din interior ar fi putut fi înlocuită. Lespedea prezintă o inscripție X41, posibil de însemnătate topografică. Profesorul Florin Roman, cel care a descoperit întâmplător acest vestigiu în anul 2016, consideră că zona ar trebui cercetată de către specialiști pentru a stabili adevărul istoric. Date fiind disputele istorice dintre vrânceni și unguri pe terenurile forestiere, care datează de sute și sute de ani, publicitatea făcută acestei borne nu este chiar pe placul obștenilor din Tulnici, însă istoria, cu tot cu conflictele ei, nu poate fi trecută cu vederea. Dincolo de opinii pro și contra, dezamăgitor este faptul că pădurile au desuferit de pe urma topoarelor și drujbelor. Pe traseul împădurit urmat de grupul nostru pot fi numerate zeci de cioate nemarcate. Potrivit unor explicații, acestea ar face parte din așa numitele pășuni împădurite și nu intră în categoria “țăierilor” care ar fi putut atrage răspundere penală. Din fericire, pădurile au capacitate de regenerare și se vindecă în urma “tratamentelor” aplicate de mâna lungă a omului. Dar consecințele intervențiilor agresive le vom deconta, probabil, împreună cu generațiile viitoare. (Silvia Vrînceanu)
- Ce spune unul dintre excursioniști
“La Lepșa-Greșu, acolo unde, de altfel, ne repedem deseori să încingem micii, am dat peste o comoară. La pas, spre vârfuri, pe drumuri aflate în aria protejată a Rezervației Parcului Natural Putna, am găsit bogăția. Bogăția unui județ, a județului nostru, ascunsă în istorii, scrise, tălmăcite sau răstălmăcite. O inițiativă lăudabilă a ziaristei Silvia Vrinceanu Nichita, care a organizat o drumeție pe Cele Trei Hotare, pe acoperișul Vrancei, alături de specialiști ai locurilor și noi, o mână de oameni, care habar n-aveam că există atâta frumos încărcat de istorie la doi pași de casă. Am urcat între culmea Macadeu și Golul Lepșei, în punctul numit Piatra Scrisă, unde ghidul – autoritate în domeniu, profesorul geograf Florin Roman a făcut recent o descoperire notabilă: stâlpul de frontieră care delimita pe vremuri granița dintre România și Austro-Ungaria.
O drumeție la linia de graniță și piatra de hotar. … tranșee din Primul Război Mondial, Drumul Sondelor, fîntîna Regelui Ferdinand, culmea Tarcău, platoul Trei Scaune, o lecție de geografie, geologie și istorie la fața locului, despre curtea noastră mare și frumoasă. Și o semnificativă lecție despre pasiune, despre iubirea de pământuri și țară, dragostea pentru profesie, dată de un om care ar putea să-și mănânce liniștit pensia, dar, care, la 77 de ani, ne predă mai departe valori și principii pe care unii ne fac să le uităm. Toată stima prof. Roman, datorită căruia pasionații de enduro și ATV știu pe unde merg în munții Vrancei, datorită căruia avem un Ghid Turistic al judetului, publicat încă din 1989!. Hărți mai detaliate decât gps-ul. Lăsați telecomanda rutinei, căutați-vă spiritul civic, alaturati-vă acțiunilor organizate, nu necesită cheltuială, ci doar minte deschisă și chef ”, a scris Cristina Lazarin după drumeția la care a participat împreună cu familia și un grup de prieteni.
Mai multe imagini din drumetie pe pagina Eu, tu si ei
