S-a născut la Iași în 1837 unde și-a făcut și școala, inclusiv studiile de drept la Academia Mihăileană, dar a trăit în Focșani. A locuit pe strada Cuza Vodă, s-a căsătorit cu focșăneanca Sultana Juvara și a fost înmormântat la Cimitirul Nordic. De profesie avocat, decan al baroului în 1891, Grigore Bălănescu a fost foarte activ și în politică. A sărit cu ușurință din barca liberalilor în cea a conservatorilor, și invers. Relațiile cu Săveanu erau la fel: oscilante, când de amiciție, când de dușmănie, după interes. Consilier municipal în mai multe rânduri, deputat (ales în 1869, 1870, 1879 și 1895) și prefect de Putna în 1882, Bălănescu a fost și primar al orașului Focșani în două rânduri: decembrie 1878- decembrie 1879 și iulie 1888- decembrie 1891. Decorat cu medalia “Coroana României” în grad de ofițer, grefier în tinerețe la Tribunalul Putna, procuror al Curții de Apel de la Focșani, a fost ghidat în viață de principiul latin pe care și l-a asumat și practicat, honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere [n.nr. trăiește onest, nu vătăma pe nimeni, dă fiecăruia ce i se cuvine].
De primul său mandat de primar al Focșanilor se leagă realizarea primei străzi de promenadă a orașului, aproximativ B-dul Unirii de astăzi, așa cum își reamintea nostalgic fostul prefect liberal Țiroiu: “să ne abatem o clipă din cale și să-l parcurgem. Tăiat pe direcția aproximativă a unei vechi ulițe a mănăstirii Sf. Ion, acest bulevard a fost pietruit și plantat în 1878 sub primariatul lui Grigore Bălănescu. A fost cea dintâi arteră pavată a orașului și cea dintâi cu înfățișare modernă.
La începutul acestui bulevard era un întins loc viran ce a servit din trecut și până prin 1947 ca a doua piață a orașului, La Munteni ”.
În al doilea mandat, în 1890, Grigore Bălănescu contractează un împrumut de 100.000 lei pentru investiții, în special pentru pavarea principalelor bulevarde ale urbei cu piatră de granit și trotuarele cu plăci de bazalt, dar materializarea efectivă a lucrărilor și recepția lor va reveni următorului primar, Dimitrie Țanu. El e cel care finalizează lungul proces de captare, aducere și distribuire a apei potabile la Focșani. Expropriază ochiuri de prăvălii, hanuri dărăpănate și dă drumul la investiții la ceea ce va fi viitoarea Piața Moldovei și va pune piatra de temelie a Halei Moldovei. Pentru că a fost un bun gospodar, până la venirea comuniștilor, o stradă i-a purtat numele, azi Str. Oituz. A murit pe 31 mai 1896 la 59 ani în casa sa de pe Str. Cuza Vodă.
Grigore Bălănescu a fost un mare proprietar de pământuri în fostul județ Putna, achiziționarea acestora fiind subiectul unor controverse în presa vremii. De exemplu, Ziarul Lumina din Focşani publica în 1888 o petiţie pe care Florea Teodorescu, proprietar din Focşani, a adresat-o unui procuror prin care atrăgea atenția că în cătuna numită Arva, astăzi comuna Broșteni, locuitorii au fost puși să îi facă “o şoşea particulară d-lui Grigore Bălănescu, tăindu-se maluri de o înălţime colosală şi întrebuinţându-se mii de zile, şi care şosea conduce până în poarta viilor d-sale”. Bălănescu era acuzat că i-a “desproprietărit acei locuitori” iar articolul cerea să fie tras la răspundere.
În ziarul Românulu din 10 aprilie 1877 unui candidat la alegeri i se publica o telegramă adresată Primului Ministru: Sub regimul liberalilor mi-am propus candidatura la Colegiul 3 de deputați la Focșani. Administrația locală mă combate făcișu, funcționarii comunali și ai percepției cutreieră mahalalele ingerându, casa-mi este asediată și spionată de ei. vă rog respectuos ordonați administrației să intre în legalitate.Cine este această persoană incomodă, acest ghimpe în coastă de care nu poți să faci abstracție? Este vorba despre Grigore Bălănescu.
